Ne ghidam dupa oameni??
Am vorbit in ultima vreme despre botezul cu Duhul Sfant si as vrea sa continui acest subiect. Daca te vei oprii doar la acea experienta, efectul ei va trece dupa un timp, vasul trebuie umplut permanent si aceasta nu se poate face decat daca te vei imprieteni cu Duhul Sfant. Scopul botezului cu Duhul Sfant nu este sa iti dea o experienta de neuitat ci sa iti schimbe viata, sa te ridice la un alt nivel in relatia cu Dumnezeu, sa devii un martor eficient care sa foloseasca roadele si darurile Duhului Sfant pentru a lucra si umbla asa ca si Isus.
Nu exista nici o limita in explorarea, descoperirea si trairea Imparatiei lui Dumnezeu aici pe pamant, faptul ca traim mediocru se datoreaza gardurilor, zidurilor si intariturilor pe care ni le-am creat singuri si culmea credem ca asa este bine si spiritual. De ce crezi ca Dumnezeu a randuit, sa-I imputerniceasca pe ai Sai, sa ii faca partasi puterii Lui ? Tocmai ca sa poata duce la indeplinire « trimiterea », nu doar ca sa avem noi nu stiu ce senzatii si sentimente deosebite, ci sa ne luam crucea si sa mergem sa propovaduim Evanghelia ca cei orbi spiritual si fizic sa vada.
Doar pt ca X,Y si Z si-au batut joc de investitia lui Dumnezeu in vietile lor si au ajuns mai rai decat erau inainte de a experimenta botezul cu Duhul Sfant, doar pentru ca nu stiu ce grupare de crestini a ajuns sa abereze foarte rau in ce priveste darurile Duhului Sfant si le folosesc abuziv, doar pentru ca nu stiu ce lucrator care pretinde ca prin el se fac minuni de fapt traieste in pacate ascunse si mai are si cateva afaceri nu tocmai legale, doar pentru ca unii crestini care pretind ca au fost botezati cu Duhul Sfant au o marturie negativa asta nu ma opreste sa vreau sa am parte de tot ce are Dumnezeu pregatit pt mine. E treaba lor la urma urmei, nu o sa ma multumesc cu putin in relatia cu Dumnezeu doar pentru ca ei au esuat. Exista multa prefacatorie si inselaciune pe taramul acesta al supranaturalului in multe biserici; dar nu este treaba mea sa ii studiez pe ei, nu ma intereseaza sa le studiez vietile, Biblia, Isus si calea crucii este ceea ce vreau sa stiu si am sa ma lupt sa nu las sa treaca pe langa mine binecuvantarile ce-mi sunt destinate.
Ne uitam asa de mult la oameni, ii analizam atat de mult, ii judecam de nu mai stim nici noi ce vrem, in loc sa ne uitam la Isus si sa luam exemplu de la El. Oamenii sunt oameni si este normal sa apara esecuri, dar nu inteleg de ce esecurile trebuie sa ne ghideze in umblarea noastra cand avem exemplul perfect, pe Isus. Dumnezeu nu isi bate joc de noi, nu ne da indicatii pe care daca le punem in aplicare o sa cadem in cea mai crunta groapa, in pacat si la urma in iad. Daca urmam pas cu pas ce ne spune si ne aruncam inainte, uitand ce este in urma, cu nadejdea ca El ce spune este adevarat, nu avem de ce ne teme.
Am putea sa ne temem chiar de noi si de firea noastra, de lipsa mortii fata de sine, de lipsa lepadarii de sine, dar in nici un caz ca Biblia ar da indicatii periculoase si daca le-am urma am ajunge vai de capul nostru. Pentru ca sunt multi care sugereaza ca botezul cu Duhul Sfant este un teritoriu periculos si nu este bine sa pasesti pe un teren nesigur Normal ca daca ne creem o religie « crestina » care este plina cu doctrine omenesti nu este de mirare ca poti ajunge pe mana diavolului la urma urmei, dar cum sa te temi de voia deplina a lui Dumnezeu ?? Cum sa nu tanjesti din toata inima dupa plinatatea Lui, cum sa te multumesti cu putin cand poti avea totul ??
Normal ca daca vei neglija roadele Duhului Sfant, degeaba ai darurile , vei merge cu tot cu ele in fundul iadului. Doar cu darurile dar fara de dragoste si slujire ca motor al existentei tale, Isus iti va spune: « du-te de la Mine, nu te cunosc ». Dar pentru ca X si Y au obiceiul acesta de a uita ca fundamentul vietii de crestin nu sunt darurile ci crucea si umblarea in lepadare de sine aceasta nu ma va oprii sa vreau si roadele si darurile, sa ma lepad de mine si sa-mi iau crucea si sa Il urmez cu toata fiinta.
rose – dupa ce am citit textul acesta al tau aproape ca m-am speriat, pt. ca eu intr-adevar pana acum acordam o prea mare importanta intamplarilor de fiecare zi, cum le numesti tu aici si desi citeam Biblia si imi placea sa incerc sa o descifrez corect, ma tem acum ca nu am reusit, din moment ce acordam lucrurilor omenesti o mai mare importanta decat roadelor pe care sunt sigura ca si mie mi le-a dat Duhul Sfant, dar eu nu le-am acordat atentia pe care o merita. Iti spun sincer ca mai mari au fost bucuriile omenesti decat cele pe care ar fi trebuit sa le simt in prezenta Duhului Sfant. Oare care este gresala mea? Si cum s-o indrept? Eu cred ca m-am bazat prea mult pe bunatatea lui Dumnezeu, si de aceea am crezut ca El oricum ma va ierta, si nu am fost atenta la lucrarile spirituale ale Duhului Sfant desi stiu ca acestea s-au petrecut si in viata mea. Iti multumesc pentru seria aceasta de articole care iata ca m-au facut sa fiu mai atenta la atentia pe care va trebui sa o acord de acum inainte lucrarii Duhului Sfant in viata mea. Dar din pacate, cum iti spuneam, lucrurile omenesti aducatoare de bucurii imediate sunt mai atractive. Sper sa nu gresesc si de acum inainte.
DOMNUL SA TE BINECUVANTEZE !!!
noiembrie 27, 2008 la 12:44 pm
Draga Mara, prin faza aceasta trecem toti in drumul maturizarii relatiei noastre cu Dumnezeu. Dumnezeu ne-a creat ca sa functionam asa cum trebuie doar daca traim intr-un anume fel, si faptul ca traind altfel aduce cu sine numai necaz ne demonstreaza lumea in care traim. E ca si cum unei masini create sa mearga cu benzina cineva ii pune motorina si apoi ii cere sa mearga perfect.
Unul din rolurile Duhului Sfant este acela de a ne face constienti de greselile din viata noastra si e minunat cand iti dai seama de greseala, e primul pas spre rezolvarea acelei probleme.
Singura baza pe care trebuie sa o avem este Cuvantul lui Dumnezeu, este atat de minunat si aduce viata, ceea ce scrie in Biblie daca luam asa sumplu cum scrie si hotaram sa punem in practica vom gusta viata, vom experimenta trairea adevarata. Dumnezeu a creat unele bucurii pamantesti pt om dar implinirea deplina nu se gaseste decat in El.
noiembrie 27, 2008 la 1:46 pm
imi amintesc de frumoasa cantare pe care o cantau parintii mei:
“Da-mi ulei in lampa mea
Sa luceasca ca o stea,
Pana la venirea Ta”
Era atata bucurie, incredere, speranta!
noiembrie 27, 2008 la 3:46 pm
amin, disa
noiembrie 27, 2008 la 3:54 pm
Disa! Urmatoarea strofa mi se pare suna cam asa:
“Si ma-nvata a iubi, ma-nvata a iubi
Ma rog ALELUIA! si ma-nvata a iubi
Si pe Tine-a te vesti
Pana cand Tu iarasi vii.”
Interesant ca iubirea se poate si invata, daca acea catzea de inima (cum spunea cineva) nu ne lasa. Si nu doar cineva se referea la inima in felul acesta ci si Biblia spune ca inima este nespus de rea si de inselatoare. Daca este inselatoare, e clar ca este si necredincioasa. Si cu inima asta atat de inselatoare tre mereu sa ne luptam fiindca ne joaca atatea feste de nu face fata nici biata minte de multe ori. Dupa ce am si vazut multe si mari minuni pe care le-a facut Dumnezeu in viata noastra – unii poate lucruri mai mari, altii mai mici, cum esti in fata altui examen mai greu, prima sovaire e de natura credintei. Apare indoiala. E tare frumos sa mergem la bis ori la cercuri de rugaciune, vezi lucrari insemnate ce le face Dumnezeu, pleci apoi la treburile zilnice fericit, refacut, alimentat cu energie. Hmmmm ! Si daca am sti cata energie ne tre la ce urmeaza, ar insemna ca nu odata ne-am intoarce din drum si am zice sa mai facem o rugaciune sa fim siguri ca o sa izbutim in ce va urma. Si am canta iarasi si ne-am ruga: mai toarna Doamne ulei cat incape, Amin !
Dar, dar si iarasi dar, de obicei mergem la bis fiindca asta se rezuma la un simplu obicei iar ulei, de nenumarate ori, ioc. de-abia se poate ingana o rugaciune, de-abia se canta o cantare. Noroc cu grupurile de inchinare care ne scuteste pe noi de prea mult efort. Si atunci, in fata compromisului o rezolvam simplu si rapid si mai ajungem poticnire pt altii. Normal ar fi sa ne putem sprijini imediat unii pe altii, in adunare Dumnezeu sa descopere care-i hiba si cine zdruncina lucrarea Lui Dumnezeu care, de ce sa nu recunoastem, e tot mai palida in toate confesiunile. Departe de a se implini:
1 Corinteni 14:
25.” Tainele inimii lui sunt descoperite, aşa că va cădea cu faţa la pământ, se va închina lui Dumnezeu, şi va mărturisi că, în adevăr, Dumnezeu este în mijlocul vostru. “
noiembrie 27, 2008 la 10:35 pm
de multe ori ne ghidam dupa oameni.. de prea multe ori uitam k Cel pe care trebuie sa Il luam ca si ex e Isus Hristos.. petrecem mult timp departe de Cuvant, de rugaciune si acesta e motivul pentru care uitam.. ne luam cu alte cele.. ca problema respectiva e urgenta, k asa si asa si il lasam atat de usor pe satan sa ne distraga atentia.. dak vrem sa urmam un om, cel mai indicat e Omul Isus Hristos! pe El il putem urma in cele mai mici detalii k nu este gresit! ajuta’ma Isuse sa te urmez pe Tine si pe nimeni altul!! atunci cand vom trai cum a trait Isus, atunci vom avea roadele care le’a avut El!!
noiembrie 28, 2008 la 6:10 pm
asa e trafrira. Oare cum sa ne smulgem de tot din atmosfera asta mediocra in care traim,oare cum am putea sa ne luam ochii de la tot si sa ne uitam numai la El? Prea mult traim ca niste plante, nu felul acesta de traire il vrea Dumnezeu de la noi ci o viata din belsug impreuna cu El.
noiembrie 28, 2008 la 7:04 pm
teoretic e usor.. atunci cand vom renunta la comoditate si sa ne punem serios pe studiat biblia si pe post si rugaciune, knd ne vom hrani duhul mai mult decat trupul si firea… atunci ne va fi mult mai usor sa ne desprindem de ceea ce atrage privirile.. avem nevoie de o viata de rugaciune, avem nevoie sa ne indragostim de “Mirele” nostru.. sa Il iubim sincer.. sa nu ne mai luam ochii de la El!! si putem sa ne indragostim de El tot mai mult si asta cunoscandu’L tot mai mult! dar aici intervine din nou comoditatea noastra.. decat sa citesc in biblie mai bine vizionez un film.. sau chestii de genu.. si e trist.. e trist k El ne doreste atat de mult!!!!!!!! si noi ii intoarcem spatele atat de des….
noiembrie 29, 2008 la 1:47 am