RECIPROCITATEA – VOIA LUI DUMNEZEU?
Dragostea in sine nu este o dragoste implinita daca nu exista reciprocitate, nu iti este indiferent daca persoanele pe care le iubesti, iti raspund sau nu sentimentelor, nu iti este egal daca esti tratat cu indiferenta de oamenii care au un loc important in viata ta sau primesti inapoi cu aceeasi masura. Vrei, tanjesti dupa reciprocitate. Bineinteles ca trebuie sa daruim neconditionat, sa iubim indiferent daca primim sau nu inapoi, dar suntem creati ca sa daruim si sa primim in aceeasi masura, atunci functionam bine. Unii vor spune ca nu conteaza daca primesti sau nu ceva in schimb, dar realitatea inimii iti va demonstra ca suntem creati pentru a primi cu aceeasi masura cu care daruim. Imparatia lui Dumnezeu este bazata pe dreptate, iar reciprocitatea este o regula a cerului, acolo nimeni nu va duce lipsa de nimic pentru ca fiecare isi va face datoria, va iubi intr-un mod desavarsit si nu se va crea nici un spatiu gol datorat lipsei raspunsului din partea cuiva anume.
Iubiti-L pe Domnul Dumnezeul vostru din toata inima, cu toata fiinta… De ce crezi ca Dumnezeu vrea aceasta de la noi? Pentru ca relatia dintre El si noi consta si in reciprocitate, El tanjeste sa primeasca aceeasi masura de dragoste; daca El ne iubeste din toata inima, desi ne iubeste neconditionat, vrea si isi doreste sa fie iubit cu aceeasi masura.
Dumnezeu nu se joaca cu jumatatile de masura, cu smerenia falsa, El este drept, radical si nu se ascunde in spatele falsitatii cum o facem noi. Desi tanjim in adancul nostru sa primim cu aceeasi masura cu care daruim, ne este rusine sa recunoastem, ne ascundem dupa deget, pentru ca asa este obiceiul, daca ne dovedim a fi sinceri in societatea noastra aceasta este sinonim cu slabiciunea sau chiar labilitatea psihica. Inteleg ca lumea in care traim nu are cum sa ajunga la idealul de care vorbeam ca exista in cer si de aceea unii trebuie sa se dovedeasca adevarati martiri in anumite relatii in care doar ei si doar ei daruiesc fara sa primeasca mare lucru inapoi, dar nu acesta a fost idealul pentru care am fost creati.
Vorbeam cu o prietena ca deocamdata pe multi dintre noi ne sperie cerul, ideea venirii lui Isus, nu pentru ca ar fi rau ci pentru ca este ceva necunoscut, dar daca am stii ce ne asteapta acolo, cred ca am striga zi si noapte dupa Isus sa revina, sa ne ia la El, in cer vei primi cu aceeasi masura cu care dai, acolo nu o sa ai investitii ratate, acolo investitiile sunt garantat supuse succesului.
Cand credeam ca nu mai am nici o idee sa scriu, in timp ce ma rugam mi-a venit ideea aceasta. Noi am fost creati dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, si daca Dumnezeu isi doreste reciprocitate, adica sa Il iubim asa cum ne iubeste El si chiar daca isi doreste imposibilul, nu se multumeste cu mai putin de atat, atunci si noi suntem la fel, oricat de viteji ne-am da, oricat am brava cu rezistenta noastra la ignorata si respingere, nici un om nu este incantat sa fie trecut pe tusa dupa ce a pus tot sufletul intr-o anumita relatie, nimeni nu se simte implinit cand doar el si doar el da fara sa vada un raspuns. Ma refer in special la relatiile mai apropiate, la prietenii apropiati, la familie, dar nici chiar relatiile cu strainii nu fac exceptie.
Nu ar fi rau sa ne analizam fiecare dintre noi, oare dau cu aceeasi masura cu care primesc, oare respect sufletul care imi ofera? Uneori poti primi intr-o forma si poti returna intr-o alta forma, dar ideea de reciprocitate trebuie sa existe.
Cum te-ai simti ca la salutul tau sa nu ti se raspunda? Cum te simti cand la zambetul tau nu ti se raspunde? Cum te simti cand la vorba ta buna nu exista reactie ci poate dimpotriva? Ce voiti sa vi se faca voua, faceti si voi la fel, spune Biblia.
Insist pe ideea de a ne obisnui cu cerul, inca de aici de pe pamant, altfel vom fi prea socati odata izbiti de puritatea Imparatiei lui Dumnezeu. In cercul tau restrans poti incerca sa dezvolti relatii ceresti, fa efortul acesta, comunica cu oamenii dragi tie, daca gasesti deschidere, creaza-ti un spatiu in care sa pui in practica regulile cerului. Stiu, stiu , stiu ca este o provocare foarte greu de pus in aplicare, dar daca vei urmarii scopurile lui Dumnezeu in viata ta, cu timpul s-ar putea ca provocarea aceasta sa nu mai para atat de imposibila.
Transfer de bogatie!
Am auzit pe net intr-o predica, cu ceva vreme in urma, inainte sa inceapa criza economica, o insiruire de cazuri din Biblie care mi-au dat multa liniste si incredintarea ca indiferent cum arata situatia economica, cei neprihaniti nu vor duce lipsa, ba mai mult au toate sansele sa o duca mai bine ca oricand.
1) Genesa 12:10 – Datorita foametei, Avram a coborat in Egipt impreuna cu nevasta lui Sara. Avand informatia ca ea este sora lui Avraam, Faraon a vrut sa o ia de nevasta. „pe Avram l-a primit bine din pricina ei si Avram a capatat oi, boi, magari, robi si roabe, magarite si camile” (vers 16). Dupa ce a aflat ca Sara era de fapt sotia lui Avram, Faraon i-a dat-o inapoi si le-a spus sa plece, dar nu a cerut inapoi bogatiile pe care i le daduse lui Avram. Biblia ne spune in cap 13:1-2.”….Avram era foarte bogat ….”
Acesta este primul transfer de bogatie de la cel rau la cel neprihanit
2) Genesa 21:1-16 – Isaac s-a dus la Abimelec, imparatul Filistenilor. Aici putem vedea ceva extraordinar in versetele 12-14 „Isaac a facut samanaturi in tara aceea, si a strans rod insutit in anul acela, caci Domnul l-a binecuvantat, astfel omul acela s-a imbogatit, si a mers imbogatindu-se din ce in ce mai mult, pana ce a ajuns foarte bogat, avea cirezi de vite si un numar mare de oi „ Inca odata transferul de bogatie are loc in timp de foamete, nu numai ca Isaac a mostenit bogatia de la Avraam ci el a avut parte si de un transfer de bogatie de la Abimelec, atat de mult incat filistenii i-au spus lui Isaac „pleaca de la noi caci ai ajuns mult mai puternic decat noi”
Aceste doua transferuri de bogatie au avut loc in perioada de foamete. Prosperitatea ta nu este dependenta de conditiile economice din lume ci de Cuvantul lui Dumnezeu
3) Un alt transfer de bogatie a avut loc cand Dumnezeu i-a dat lui Iacov averea lui Laban. Genesa 31:6-9 Voi stiti ca am slujit tatalui vostru cu toata puterea si tatal vostru m-a inselat, de zece ori mi-a schimbat simbria, dar Dumnezeu nu i-a ingaduit sa ma pagubeasca……….Dumnezeu a luat astfel toata turma tatalui vostru si mi-a dat-o mie”
4) Genesa 41:39-44 ………Faraon a zis lui Iosif: Uite, iti dau stapanire peste toata tara Egiptului. Faraon si-a scos inelul din deget si l-a pus in degetul lui Iosif, l-a imbracat cu haine de in subtire si i-a pus un lang de aur la gat, l-a suit in carul care venea dupa al lui si strigau inaintea lui: „in genunchi” .Astfel i-a dat Faraon satpanire peste toata tara Egiptului…….”
5) Exod 3:19-22 „…voi face chiar ca poporul acesta sa capete trecere inaintea Egiptenilor; si cand veti pleca, nu veti pleca cu mainile goale. Fiecare femeie va cere dela vecina ei si dela cea care locuieste in casa ei, vase de argint, vase de aur si haine, pe care le veti pune pe fiii si fiicele voastre. Si veti jafui astfel pe Egipteni”. Va imaginati ce s-a intamplat in noaptea dupa ce intaii nascuti ai egiptenilor au fost omorati, cum evreii s-au dus la egiptenii carora tocmai le murisera copiii si care erau ravasiti de toate plagile la care au trebuit sa faca fata si le-au luat bogatia. Egiptenii i-au imbogatit pe evrei peste noapte..
Urmatorii pe lista suntem noi, nu degeaba Biblia ne spune: „Cautati mai intai Imparatia lui Dumnezeu si toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra”
Daca strange argint ca ţărâna, daca ingramadeste haine ca noroiul, el le strange, dar cel fara vina se imbraca in ele si de argintul lui omul fara prihana are parte » Iov 27:16-17
„…bogatiile pacatosului sunt pastrate pentru cel neprihanit” Proverbe 13:22b
„Cine isi inmulteste avutiile prin dobanda si camata, le strange pentru cel ce are mila de cei saraci” Proverbe 28:8
…celui pacatos ii da grija sa stranga si sa adune ca sa dea celui placut lui Dumnezeu” Eclesiastul 2:26
Transferul acesta va avea loc in zilele noastre, avem decorul perfect, zilele din urma, criza economica….copiii Domnului nu trebuie sa se ingrijoreze sau sa fie stresati, Dumnezeu are o grija desavarsita fata de noi. Biblia ne garanteaza ca daca noi ne facem partea si traim in neprihanire nu avem motive de teama. Dumnezeu cauta oameni carora sa le incredinteze bogatiile celor rai, cei neprihaniti sunt tinta acestui transfer.
Duhul religiozitatii!
Duhul de religiozitate, un duh nesimtit, perfid, fatarnic care opreste multe inimi sa se simta libere, duh care ii hartuieste pe majoritatea crestinilor, acei care simt ca ceva nu este in regula, ca nu se simt impliniti in relatia lor cu Dumnezeu, desi sunt sinceri si nu traiesc in felul lumii. Din pacate noi, poporul Domnului pierim din lipsa de cunostinta sau cel putin pierdem timp pretios din cauza aceasta, pentru ca nu se vorbeste despre acest duh in biserici, duh care de altfel ii calauzeste pe multi liderii religiosi si atunci cine sa mai predice despre asta.
Un duh care probabil te hartuieste si pe tine, care te chinuie si pe tine. Stim ca crestinii nu pot fi posedati demonic pentru ca in ei locuieste Duhul Sfant, dar crestinii pot fi hartuiti de duhurile demonice care ii retin de la a gusta pe deplin ceea ce de fapt este dreptul lor.
Atatia sufera din cauza acestui duh, majoritatea nestiind, dar simtind ca ceva nu functineaza cum trebuie, altii s-au obisnuit asa mult cu prezenta lui in preajma incat a ajuns sa faca parte din decorul vietii lor de crestini. Nu ma refer aici la regulile de imbracaminte care au in spate un astfel de duh (este un aspect prea nesemnificativ), ci ma refer la regulile de inima, de duh, careparalizeaza, care inhiba fiinta umana, care aduce rusine cand de fapt ar trebui sa existe bucurie, care in nesimtirea lor isi pun etichete religioase, mai mai sa se dea a fi izvorate din Isus.
Isus ajungand in inima unui om o descatuseaza, nu o limiteaza, o face sa fie libera, sa zburde, Isus este dragoste, si dragostea elibereaza. Duhul de religiozitate a pus o naframa pe ochii celor din lume facandu-i sa creada, ca a veni la Isus inseamna a veni la reguli, tristete si apasare. Lupta cu firea poate fi dura, dar relatia cu Isus in sine este libertate in mijlocul furtunii, descatusare in mijlocul cutremurelor, eliberare in mijlocul situatiilor aparent fara iesire, relatia cu Isus inseamnalibertate in Duhul Sfant si cuvantul LIBERTATE spune tot.
Anul trecut intr-o intalnire restransa de rugaciune, prezenta lui Dumnezeu a coborat puternic peste noi si la un moment dat fara sa imi fi propus m-am trezit poruncind cu autoritate duhului de religiozitate sa plece din mijlocul nostru si efectiv am simtit cum ceva s-a rupt, iar in secundele urmatoare am deschis ochii pentru ca vroiam sa ma asigur ca mai sunt inca in camera respectiva, ceva a explodat pur si simplu in atmosfera. Mi-e greu sa relatez exact ce si cum, pentru ca asa cum se intampla de obicei nu se gasesc cuvintele potrivite, dar a avut loc o descatusare in duhul atat de puternica incat libertatea pe care am simtit-o ulterior mi-a dat impresia ca m-am mutat in alt spatiu.
Atunci mi-am dat seama de diferenta. Duhul de religiozitate ne va da tarcoale tuturor, unii si l-au facut un prieten de nadejde, i-au si pus in mana o Biblie, au toate justificarile pentru a-l lasa pe acest duh sa ii conduca, dar cei care simtiti ca vreti mai mult in relatia cu Dumnezeu, cei care va loviti de tavan de fiecare data cand vreti sa inaintati in rugaciune si inchinare, va opriti mereu inainte de a gusta, va indemn din toata inima, luati armatura, adresati-va cu autoritate in Numele lui Isus acestui duh obraznic si perfid si alungati-l, puneti-l pe fuga, calcati-l in picioare, revendicati-va libertatea in Hristos care va fost furata si eliberati-va de incatusarile religioase.
Noi nu avem de luptat impotriva carnii si sangelui, nu impotriva popilor si liderilor, ci impotriva domniilor si stapanirilor care stau in spatele actiunilor si evenimentelor.
Duhurile rautatii sunt printre noi si nu am fost invatati sa ne impotrivim lor, de la amvon de nenumarate ori sunt puse pe seama voii lui Dumnezeu actiunile nimicitoare ale diavolului prin celebra fraza: „n-avem ce face, asta a fost voia lui Dumnezeu”. Ar trebui sa discernem lucrurile si cand de vina este un demon, cand de vina este diavolul sa facem ceea ce Biblia ne indeamna, sa ne impotrivim tare in credinta si il vom alunga.
Demonul religiozitatii trebuie demascat, fiecare dintre voi stiti bine acea retinere care va innebuneste de multe ori, ati vrea sa fiti liberi in duhurile voastre, dar inclusiv in camera de rugaciune exista o neputinta de a va descatusa. Isus ti-a dat putere si autoritate, foloseste Numele Lui si pune-l pe fuga pe diavol indiferent sub ce forma vine in preajma ta. Daca noi nu il hartuim si nu il calcam in picioare, cu siguranta o sa faca el asta cu noi. Asa ca elibereaza-te, nu mai pierde timpul si elibereaza-te.
Prietenul la nevoie se cunoaste! Sa invatam de la delfini!
De multe ori, animalele dovedesc că sunt mai sufletiste decât oamenii. Dacă anumite persoane au un spirit de conservare atât de ridicat încât nu şi-ar periclita propria bunăstare pentru a-şi ajuta un seamăn, lucrurile stau altfel în cazul delfinilor. După ce a fost rănit grav de un rechin, un delfin a fost ajutat de un “prieten” al său. Un alt delfin l-a escortat pe rănit până într-o zonă cu oameni pentru a le cere ajutor, anunţă Daily Mail.
VIDEO AICI
Nari, un delfin în vârstă de 21 de ani, fusese rănit grav de un rechin. Acesta avea o rană imensă în spatele capului şi pe spate. Mamiferul obişnuia să apară zilnic lângă coasta din Queensland, unde primea hrană de la oameni. Însă, pentru o perioadă mai lungă de timp, delfinul nu a mai apărut, iar experţii în viaţa sălbatică au crezut că a murit.
În mod bizar, nici prietenul lui Nari, Echo, nu şi-a mai făcut apariţia în acea zonă timp de trei zile. Însă, cei doi au apărut împreună.
Potrivit lui Trevor Long, un expert în delfini de la Sea World, susţine că delfinii sunt animale extrem de inteligente, între care se creează o legătură strânsă. “Credem că Echo a stat alături de prietenul său până când acesta s-a simţit suficient de puternic pentru a se întoarce în zona de hrănit”, a spus Long.
Delfinul a putut fi scos cu uşurinţă din apă de către oameni, având încredere în aceştia. Mamiferul a fost dus de urgenţă la veterinar.
Trevor Long a mai declarat: “Rana este foarte gravă, rechinul i-a sfâşiat muşchiul şi Nari este destul de umflat. Îi vom tăia carnea sfâşiată de rechin şi îl vom trata într-o piscină specială, aflată în carantină, de la Sea World. După ce îşi va reveni, va fi eliberat înapoi în sălbăticie, unde suntem siguri că îl aşteaptă Echo”.
Atât experţii în viaţa marină, cât şi turiştii hrănesc zilnic un grup de 13 delfini care vine pe coasta insulei Moreton, din Australia.
articol preluat de pe http://antena3.ro/
Frântura de Dumnezeu!
Generatiile mai in varsta ni l-au ascuns pe Dumnezeu, nu cu voia, nu pentru ca ar fi oameni rai, nici ei nici noi nu stim cum dar ni l-au ascuns pe Dumnezeu. Cu bucatica de Dumnezeu pe care ne-o prezinta ei, multi dintre noi nu ne mai putem multumii. Doar o frântură din Dumnezeu nu ne mai satisface, mai ales ca de-a lungul anilor frântura aceea s-a amestecat cu frânturi din lume si nu mai stii sigur ce e. Unii raman doar la nivelul de nemultumire iar altii, slava Domnului s-au apucat sa investigheze, unde se afla restul de Dumnezeu pe care Il prezinta Biblia, s-au apucat sa caute, sa cerceteze, sa ia lupa in cautarea Dumnezeului pierdut de generatiile trecute. Am pornit cu totii de la frântură ramasa, bine ca am avut si atat, dar ceva in noi striga dupa Dumnezeul intreg. Odata ce pui mana pe Biblie si te hranesti cu Cuvantul se trezeste foamea si setea de a gusta mai mult decat acea frântură.
Trezire nu vom vedea doar cu acea frântură, oamenii din lume nu se vor ridica din « totul » pe care diavolul le ofera pentru frântura noastra de Dumnezeu. Nici trezire printre crestini nu vom vedea cu aceeasi frântură de generatii intregi, pentru trezire trebuie ceva nou, care sa iti starneasca interesul pentru a te trezi din somn. Daca lucrurile sunt la fel, daca frântura arata la fel de cand te stii, nu se va deranja nimeni sa deschida ochii, somnul e prea dulce.
Ce bine ca traiesc acum cand frântura de Dumnezeu nu mai reprezinta idealul, cand frântura de Dumnezeu nu face decat sa trezeasca pofta pentru restul din Dumnezeu cu riscul daramarii edificiilor cladite cu sudoare de inaintasii si contemporanii nostrii mai in varsta.
Dincolo de perdea ne asteapta masa cu bucate din cele mai gustoase, frântura se afla dincoace de perdea, se poate trece dincolo, doar trebuie sa ai curajul sa faci pasi chair daca cei din jurul tau stau pe loc, crezand ca ceea ce se vede pana la perdea reprezinta de fapt totul. Bucata pe care o mestecam de cand exista bisericile evanghelice in Romania s-a invechit pentru ca am crezut ca putem mentine prospetimea ei cu eforturi proprii cand doar cu undelemnul si prospetimea Duhului Sfant se poate face asta.
Perdeaua a fost rupta odata cu rastignirea si invierea Lui, de ce am cusut-o la loc ? De ce ii educam pe cei noi convertiti ca locul lor este dincoace de perdea cand de fapt ei trebuie sa mearga pana la capat, dincolo de perdea. Intregi comunitati de crestini traiesc ca si cum jertfa Lui nu ar fi avut loc, sarbatoresc moartea si invierea lui Hristos dar practic predica si traiesc legea nu harul, biserici ale legii in vreme de har.
Cred ca sunt multi care s-au saturat de frânturi, limitari si lucruri stupide, dar constat ca deocamdata prea putini fac ceva sa iasa din aceasta stare, nu e o condamnare, e doar o constatare. Avem la indemana armele prin care sa iesim la liman, lupta cu sinele, gandurile facute rob ascultarii de Hristos, ganduri obisnuite sa fie supuse traditiei si oamenilor acum trebuie puse in ascultare de Hristosul cel rastignit si inviat. Noi rasturnam izvodirile mintii, rasturnam altarele zidite fara acordul lui Dumnezeu si nu ne inchinam lor, nu ne inchinam unui Dumnezeu trunchiat ci Dumnezeului Atotputernic, Maret si Sfant al Bibliei.
Doar asa o sa vina trezirea, depinde de tine si de mine. Dumnezeu inseamna mai mult decat frantura pe care o cunosti de la generatiile trecute. Scoala-te si cerceteaza Scriptura de unde izvoraste viata, ridica-te, fa ceva si ridica-te pentru ca nu mai e timp de pierdut.
CASA DE RUGACIUNE BAZNA
As vrea sa va prezint o comoara pe care am descoperit-o ieri. O comoara care poate fi cu atat mai valoroasa cu cat participam mai multi, dar nu doar de dragul participarii ci cu toata inima. Cred ca este o viziune de la Dumnezeu, nu este o idee omeneasca, pare o viziune SF pentru Romania dar pentru ca lucrurile par imposibile din punct de vedere logic si omenesc, sigur sunt posibile pentru Dumnezeu. Va invit sa cititi randurile care urmeaza si la final sa punem toti umarul prin rugaciune la trezirea romanilor.
CHEMATI O ADUNARE SFANTA !
In Matei 9:35-38 Domnul Isus ne indeamna sa ne rugam nu pentru cei pierduti prima data, ci ne cheama intai de orice sa ne rugam pentru lucratori! Sa ne rugam ca Domnul secerisului sa scoata lucratori la secerisul Sau.
Prin acesta pagina www.romaniapeinima.ro am vrea sa va invitam sa va uniti in rugaciune cu noi pentru lucratorii din Romania, la acest ceas in care traim.
De aceea, vrem sa va punem pe inima Romania. Dar vrem inainte de orice, sa chemam o adunare sfanta, un popor pregatit sa mijloceasca pentru daramaturile Romaniei.
Din toate amvoanele bisericilor evanghelice marturisim ca am vrea ca Dumnezeu sa miste Romania, localitatile noastre, familiile noastre, vecinii nostrii, prietenii nostrii nemantuiti, dar pentru aceasta, mai intai, trebuie sa ne lasam noi insine miscati…
Anul 2009 a inceput in cadrul Casei de Rugaciune din Bazna cu aceasta povara pe inima, din partea Domnului. Suntem tot mai constienti de chemarea lui Dumnezeu de a semana cu lacrimi, in rugaciune pentru sufletele pierdute din Romania.
La ora actuala in Romania sunt circa 500.000 de crestini nascuti din nou, dar cu toate acestea, chiar in timp ce avem evanghelisti, invatatori, seminarii teologice, carti, predici, nu putem marturisi ca Romania este a Domnului. Dar nu putem marturisi nici unul ca Dumnezeu nu isi doreste Romania cu gelozie pentru El.
Credem ca in Vremurile din Urma va fi un mare seceris de suflete si multimi de oameni din Romania se vor intoarce la Domnul si la o viata autentica in El. De aceea avem Romania pe inima, si avem credinta in inimi!
La inceputul anului 2009, Domnul vorbeste Casei de Rugaciune din Bazna ceea ce credem ca a devenit mandat pentru noi.
In contextul in care fara credinta rugaciunea nu reprezinta altceva decat cuvinte goale, credem ca in anul 2009 Dumnezeu ne cheama sa ne rugam, in mod specific, pentru 1.000.000 de romani mantuiti in generatia noastra.
Pe 7 ianuarie Domnul ne-a vorbit din nou in mijlocul inchinarii, descoperind o alta parte a planului sau. In Fapte 8 vedem ca Filip este folosit cu mare putere in trezirea din Samaria, si in timp ce omul acesta predica, inimile oamenilor sunt strapunse de Cuvantul lui Dumnezeu, duhurile necurate se manifestau vizibil si cu mare zgomot, in vreme ce multimi de oameni primeau mantuirea prin credinta in Cristos.
O intrebare buna pe care o putem pune este: cati astfel de oameni cunoastem in Romania?
Credem ca Duhul Sfant ne misca fiintele pentru a ne ruga, in mod specific, in anul 2009, pentru 1.000 de oameni ca si Filip. Ne-am angajat ca in anul acesta sa mijlocim cu staruinta inaintea lui Dumnezeu ca 1.000 de oameni sa fie ridicati de El si folositi cu mare putere pentru Imparatia lui Dumnezeu si vatamarea imparatiei intunericului. Ne rugam ca Domnul sa ridice 1.000 de oameni, plini de Duh Sfant si puternici in Cuvant prin a caror lucrare 1.000.000. de suflete sa ajunga la cunoasterea lui Dumnezeu.
In acelasi timp, va chemam pe toti aceia care cred ca Dumnezeu are puterea sa faca mai mult decat cerem sau credem, sa vina alaturi de noi, cerand in mod zilnic 1.000 de lucratori pentru 1.000.000 de suflete.
Am vrea sa intelegem impreuna care va fi diferenta cand ne vom ruga ca Dumnezeu sa ridice lucratori pentru Imparatia Sa; cand ne vom ruga ca El sa ridice oamenii Sai pe pamant care sa stea drepti in fata compromisului, care-si vor iubi aproapele, care vor transforma locul in care sunt pusi prin viata supranaturala, din Dumnezeu, care este in ei!
Si cand ne vom ruga pentru lucratori, mai devreme sau mai tarziu, vom descoperi ca si noi suntem chemati sa fim intre lucratori! Vom descoperi ca si noi suntem chemati sa-L purtam pe Isus in aceasta lume, si noi suntem chemati sa purtam povara milei si a dragostei pentru cei “risipiti si necajiti, ca niste oi care n-au pastor.”
De aceea, daca vrei sa ni te alaturi, si esti gata pe deplin sa porti impreuna cu noi povara rugaciunii pentru Romania, in acest website te vom incuraja si vom vorbi despre mai multe motive specifice de rugaciune, vei putea sa te inscrii intr-un lant de rugaciune (aici), si te incurajam deasemenea sa spui si altora despre aceasta chemare de a ne pune Romania pe inima…
Casa de rugaciune Bazna www.bhop.ro
Ridica-te si umbla !
Noi nu suntem urmasii culturii, nici urmasii bunului simt, nici urmasii filozofiilor, nici urmasii traditiilor ci suntem urmasii lui Hristos !
E timpul ca generatia aceasta de tineri sa fie o generatie care sa-L sarbatoreasca pe Isus in fiecare secunda, care sa apuce TOT ce inseamna Imparatia lui Dumnezeu. Cand spun tineri ma refer si la cei tineri cu inima indiferent de varsta. Chiar daca urmasii traditiei, a filozofiilor, religiei vor fi revoltati de « profanarea » acestor percepte inventate chiar de ei, chiar daca vor arunca cu piatre in cei care Il imbratiseaza pe Isus si ii vor considera smintiti si nebuni, nu au decat sa se revolte, sa se supere, a venit timpul ca lucrurile sa se schimbe. Nu simtiti in aer ? E ceva nou, se intampla lucruri noi, nu se poate sa mai continuam la fel. E timpul unei generatii care sa traiasca radical pentru Hristos, nu calauziti de normele bunului simt, nici de obiceiuri, nici de teologie, nici de doctrina ci chiar de inima lui Isus, de ascultare profunda fata de Cuvantul lui Dumnezeu.
Sunt vremuri extraordinare, chiar daca nu foarte multi sunt constienti de aceasta, cred din toata inima ca suntem generatia care va avea parte de rapire, probabil ca ne mai desparte putin timp pana la accelerarea evenimentelor apocaliptice si mai cred ca suntem generatia care va prinde cea mai mare trezire pe care a vazut-o Romania de cand exista pe harta, si aceasta va fi nu prin putere, nici prin tarie, ci prin Duhul Sfant.
Nu mai este timp de pierdut, trebuie sa ne separam de lumea aceasta in traire si sa ne punem deoparte pentru Dumnezeu. Aceasta implica moartea fata de pacat, niciodata nu a fost si nu o sa fie usor sa mori fata de sine. Povestea ca viata de crestin te faca sa fii fericit non stop, ingerasi, zambete, bucurie continua, este o poveste pe care o credeam mai demult dar realitatea Bibliei si a umblarii efective cu Hristos mi-a demonstrat ca nu este asa. Tot ce pare a fi intr-un anume fel se prea poate sa nu fie asa. Aparenta este o regula de baza in lume si din pacate nu foarte usor poti scapi de cursa aceasta, vazand dincolo, inspre taramul lucrurilor reale, unele invizibile pentru ochiul omenesc, dar vizibile prin ochii spirituali. Este de luptat, avem de luptat, avem de calcat in picioare domniile si stapanirile intunerecului care nu o sa se dea la o parte din fata unor crestini “papa-lapte”.
Stiu ca printre cei care cititi acest articol sunt destui pocaiti “papa-lapte”. Si eu am avut perioade in care am fost in felul acesta, dar nu mai pot sa fiu la fel, gata cu lălăiala si mimarea vietii de crestin, care inseamna urmas a lui Hristos. Ma rog ca Duhul Sfant sa te ia in primire si sa te scuture, sa te trezeasca din adormire, sa puna in tine un foc care sa nu se mai stinga niciodata, sa te ridici si sa umbli, sa lasi carjele la o parte, scaunul cu rotile si sa sari, sa fi viu, sa iti folosesti picioarele in a distruge imparatia intunerecului din preajma ta, sub picioarele tale e locul demonilor si a stapanirilor intunerecului.
TATA iti spune ca poti, TATA iti spune : « ridica-te si umbla, prin Isus ti-am dat puterea de a umbla, Duhul Sfant e acolo sa te calauzeasca in aceasta umblare, umbla…….nu mai sta tintuit locului, e nevoie de tine » Ar trebui sa revenim la conditia de copii, la sinceritatea si deschiderea pe care un copil il are si sa Il luam pe Dumnezeu in serios, daca El ne spune ca putem, atunci putem, daca El ne spune « arunca-te inainte prin credinta », atunci asta sa facem. Daca El are nevoie de noi ca sa purtam mireasma Imparatiei Lui in lumea aceasta atunci telul suprem al fiecarei vieti sa fie acesta, nu altul.
Vie Imparatia Ta!
Nu inteleg de ce trebuie sa asteptam sa murim ca sa experimentam cerul ! Sistemul nostru religios ne-a invatat sa ne multumim cu putin, ne spune si ne repeta de generatii lucruri care nu au legatura cu adevarul Bibliei, asa am perpetuat o stare de autocompatimire si de traire mediocra crestina. Dumnezeu nu vrea asta pentru noi, se pare ca noi ne multumim cu faramiturile care cad de la masa Stapanului, dar El vrea sa stam la masa cu Stapanul, Stapan care ne este Mantuitor si Prieten, Stapan care ne este Tata. Vad ca noi copiii desi avem dreptul la a experimenta cerul aici pe pamant in relatiile dintre noi si in partasia cu El, ne place sa traim lucruri usoare, generale, care ne duc la epuizare.
Da, trebuie platit un pret pentru ca rugaciunea lui Isus sa se implineasca in viata mea si a ta: « Vie Imparatia Ta precum in cer asa si pe pamant! » Pretul ascultarii, pretul mortii fata de sine, pretul crucii. Oare nu se merita ? Oare nu merita sa platim pretul pentru a experimenta cerul chiar aici pe pamant ? Majoritatea dintre noi avem nevoie ca cineva sa ne ia de umeri, sa ne scuture si sa ne spuna : « mai, nu te mai multumi cu putin cand poti avea totul ». Nu sunt adepta predicilor cu strigaturi, dar la gradul de adormire si complacere in mediocru, ne trebuie un soc, terapia prin soc este singura solutie pentru multi.
Duhul Sfant ne asteapta in camerele noastre de rugaciune, vrea sa ne reveleze cerul, dar trebuie sa ne facem timp pentru El. Alta scurtatura pentru a ajunge in prezenta Lui nu exista. Un program la biserica in care simti prezenta Lui nu e suficient ca aceasta stare sa se perpetueze, trebuie platit pretul de a petrece timp cu El. Doar ca o persoana unsa de Dumnezeu se roaga pentru tine si simti ca El te atinge, nu este suficient ca tot restul vietii sa fi intr-o stare spirituala buna, trebuie sa dezvolti o relatie personala cu El, acolo unde esti doar tu si El. Acolo poti sa fi ciudat fara sa fi judecat de cei care stiu totul si cunosc totul, acolo poti sa canti, sa sari, sa stai, sa te misti cum vrei, sa fii sincer cu El, sinceritatea uneori te face sa devii ciudat, in camera ta nu trebuie sa iti protejezi imaginea in fata nimanui, te poti dezlantui, acolo nu ai nici o scuza ca X si Y te vor judeca pentru felul in care te inchini sau pentru felul in care te rogi, acolo poti sa te abandonezi cu totul in mana Lui fara sa te temi cum va arata totul, poti sa plangi, sa te tavalesti pe jos de plans.
Avantajul camerei de rugaciune, a singuratatii cu El este ca te poti dezlantui in voie si exersand libertatea de a vorbind deschis cu El, de a te inchina liber Lui, de a fi liber, te vei trezi ca nu o sa mai conteze asa mult la biserica daca X va fi socat ca tu ridici mainile in inchinare, nu te va mai interesa pentru ca deja inlauntrul tau este creata legatura aceea minunata cu El si restul este neimportant, chiar si parerea celor atotstiutori paleste in fata prezentei Lui care te invalue. Cei care va simtiti stanjeniti in public sa fiti liberi in inchinare, aceasta este calea spre descatusare, petreceti timp cu El in camera voastra si apoi va deveni ceva normal sa fiti liberi si in public, fara sa va mai rusinati, El va deveni mult prea real ca sa va mai intereseze ce spune unul sau altul.
Mediteaza la propozitia aceasta « VIE IMPARATIA TA PRECUM IN CER SI PE PAMANT » ! Gandeste-te ce inseamna Imparatia Lui si cere-I sa vina in viata ta, tanjeste dupa ea, fi disperat si o sa primesti raspuns. Cred ca Dumnezeu este disperat cand ne vede ca mancam rogojini cand la masa Lui ne sunt la indemana bucate alese. Nimeni nu te poate forta sa faci un pas, sa iei si sa gusti bucatele alese, doar tu poti face aceasta, nici macar El nu te va forta. Totul este la alegerea noastra.
CUVINTE PRIETENOASE!
Cuvintele prietenoase sunt ca un fagur de miere, dulci pentru suflet si sanatoase pentru oase Proverbe 16 :24
Am observat cu uimire ce pot sa faca cuvintele prietenoase spuse la momentul potrivit, cum pot ridica omul din cele mai adanci disperari sau depresii si de cat de multa nevoie este ca ele sa fie spuse. Nu foarte multi se simt confortabil sa spuna cuvinte prietenoase, exista o mandrie, o conceptie gresita cum ca ai fi slab daca vorbesti afectuos cu cineva. Te asigur ca in preajma ta exista oameni pe care ii poti ridica prin cuvintele tale prietenoase. Biblia ne spune ca aceste cuvinte indulcesc sufletul si intaresc oasele. Fa o proba, cauta un om in probleme si vorbeste-i prietenos, daca este cazul alinta-l, repeta asta de fiecare data cand il vezi deprimat si demoralizat si uita-te la rezultat.
Ai la indemana o arma extraordinara impotriva tristetii si lipsei de speranta- « cuvintele prietenoase ». Aaa, stiu ca nu este stilul tuturor, stiu ca unii prefera raceala, dar nu putem sa ne contrazicem cu Biblia, nu ? Dumnezeu ne da reteta cum putem sa il ridicam pe cel cazut. De multe ori stam cu bratele incrucisate gandindu-ne ca nu avem resurse sa ajutam, nu stim ce sa facem, nu e treaba noastra, dar uite Dumnezeu ne da o solutie- « cuvintele prietenoase ». Atunci cand cineva are probleme nu o sa te implore sa ii spui aceste cuvinte, dar undeva in adanc le asteapta si nici macar nu trebuie ca acea persoana sa fie in probleme. Cuvintele prietenoase trebuie sa fie un stil de viata pentru noi. Spune prietenilor tai pe nume, spune-le cuvinte prietenoase, aceasta va mentine o stare de armonie, va incuraja, va motiva, va scoate din intristare, va cladi bucuria in inima celuilalt.
Cand ma gandesc ca unii dintre noi au nevoie de invitatii speciale pentru a lasa sa le iasa pe gura cuvinte prietenoase, imi vine in minte ca in cer o sa vedem cate ocazii am ratat de a incuraja, ridica si motiva pe cei din jurul nostru prin ceva care tuturor ne sta la indemana, pentru ca stilul nostru a fost unul rece sau pentru ca asa am fost educati de familie, biserica si societate. Cuvintele prietenoase pot sa difere de la persoana la persoana, dar intonatia lor, zambetul de care sunt insotite, compasiunea, ceea ce de fapt se ascunde in spatele lor, pot face diferenta in viata celui care le asculta. Nu tuturor le place sa spuna sau sa auda acelasi fel de cuvinte prietenoase, dar daca stii ca anumite vorbe, incurajari il ridica pe cel de langa tine, daruieste din abundenta, nu face economie pentru ca nici Dumnezeu nu iti da cu portia, nu da doar atunci cand are chef si este bine dispus. Un copil al lui Dumnezeu nu ar trebui sa aiba toane, pentru ca Cel pe urmele caruia calcam nu are toane si nici mofturi.
Refuzul de a te schimba si a devenii un om prietenos, te face sa pierzi ocazia cea mai minunata pe care Dumnezeu o ofera relatiilor dintre noi, aceea de a darui. Este mai ferice de cel ce da, decat de cel care primeste. A darui cuvinte prietenoase, pe langa faptul ca il va ajuta pe cel de langa tine, va crea o armonie si in sufletul tau. Noi oamenii ne revoltam in fel si chip fata de ordinea lui Dumnezeu, fata de logica dupa care El a creat omul si incercam sa ne simtim bine facand exact pe dos majoritatea lucrurilor. A spune cuvinte prietenoase te apropie de trairea unei vieti in spiritul scopului pentru care ai fost creat. Incapatanarea, mandria, intarituri ale mintii si sufletului pot fi rupte si daca ii dai voie, Dumnezeu poate sa iti dea libertatea launtrica de a spune cuvinte prietenoase care indulcesc inima si intaresc oasele. Un lucru foarte marunt dar care poate muta muntii !
Ps: In seara in care am scris acest articol, cuvintele prietenoase ale cuiva apropiat trimise printr-un sms, m-au ridicat si incurajat. Thanks I. 
Harul Tau e suficient
“Trebuie ca El sa creasca, iar eu sa ma micsorez” Ioan 3:30
Nu mai astept nimic de la nimeni???
Cum adica sa nu asteptam nimic de la nimeni ? Cum adica sa nu avem incredere nici in prietenii nostri ? Dar ce am ajuns, nu mai avem puterea sa luptam cu noi, sa ne autoeducam, sa ne recunoastem lipsurile si sa strigam dupa Hristos si mila Lui pentru a ne schimba si a deveni oameni de incredere ?
Ma revolt fata de acest concept pe care nu il gasesc biblic, daca aceasta este voia lui Dumnezeu ca noi sa fim suspiciosi, sa nu asteptam sa fim tratati cu respect si dragoste nici macar de fratii nostri in credinta, sa traim ca niste plante incapabile de a face schimbari in propria viata, incapabili de a lua hotarari noi, atunci cum iti explici atmosfera din rai unde nu exista neincredere. Ce ar fi sa luptam si atat cat depinde de noi sa fim oameni de incredere pe care cei din jur sa se poata baza fie soare fie nor, fara a se stresa ca pot ramane fara prieteni, fara un sprijin cand ajung la greu, fara a fi suspiciosi ca o sa ii tradam cand le e lumea mai draga.
Aha, lumea este rea…….stiu, m-am lovit de ea, dar noi nu mai suntem din lume, suntem in lume dar in noi traieste Hristos, nu mai traim in felul lumii ci in felul lui Hristos. Aha, pacatul este de vina ca nu putem sa ne bazam unii pe altii…..stiu si asta, dar mai stiu ca TOATA Biblia ne indeamna la neprihanire, la moarte fata de sine. « Am fost rastignit impreuna cu Hristos, si traiesc… dar nu mai traiesc eu, ci Hristos traieste in mine ». Gasesti in Hristos tradare, lipsa de crediciosie, viclesug, suspiciune, nepasare ? Daca nu, atunci a trai Hristos in tine inseamna acelasi lucru, disparitia, moartea, rastignirea caracteristicilor firii care te fac sa fi un om de neincredere, care nu stie sa slujeasca celor din jur in dragoste si adevar.
Refuz sa ma ascund in spatele acestui enunt care vine din iad la urma urmei, neincrederea, suspiciunea, delasarea, nepasarea, tradarea vin de la diavol. Poate o sa ma crezi cu capul in nori dar mi-am propus nu demult ca atat cat tine de mine sa dezvolt relatii ceresti…da aici pe pamant. Ce ne facem cu: « Sa vina Imparatia Ta precum in cer asa si pe pamant »? Stiu ca este f greu si ca oamenii nu sunt ingeri iar multi adora sa traiasca in complicatii de doi lei, stiu ca vor exista destule esecuri in lupta aceasta dar alta cale nu vad. Suspiciosii si cei care alimenteaza aceasta stare de neincredere prin atitudinea si trairea lor ar trebui sa se sperie putin, delasarea aceasta care domneste printre crestini, teoria ca acuma este totul foarte nasol, zilele din urma si nu mai putem avea incredere unii in altii trebuie sa inceteze.
Sa moara perceptul acesta: « nu poti avea incredere in nimeni, cel mult in mama ta si atat…. » Daca tu te simti bine in spatele acestui percept, nu ma bag e alegerea ta, dar stiu ca Dumnezeu ne vrea oameni de incredere.El nu iti va spune niciodata « nu fi om de incredere, fi suspicios, dezvolta starea aceasta in anturajul tau » ci dimpotriva El trage de noi cu funii de dragoste ca sa ne determine sa ne schimbam si sa fim in asemanare cu El, sa devenim oameni fara fitze, mofturi si toane, ci oameni radicali, care umbla in adevar. Umblarea in adevar si dragoste te va face automat un om de incredere.
Aaaa, stiu ca in Biblie se spune sa nu ai incredere nici in cel care iti sta in brate, dar daca ne-am obisnui sa nu mai luam versete din context, sa le recitam cand avem nevoie sa scuzam diferite lipsuri din caracater, ar fi minunat. De ex. in Mica 7 :1-8 ni se spune sa nu avem incredere nici in prieteni, nici in neamuri, nici in cei din familie, dar daca vei citi tot capitolul vei intelege ca oamenii in acel context au ajuns la o deterioarare spirituala foarte grava, acolo nu mai exista sansa sa gasesti pe cineva de incredere. O sa imi spui ca si acum este la fel. Nu cred ! Tu de exemplu esti un om de incredere ? Daca da, slava Domnului. Daca nu, nu inteleg ce mai astepti si nu te transformi intr-un om de incredere, poti lucra cu tine, iti poti trage cativa pumni in cap pentru inceput pentru a te trezi si apoi la treaba. Stiu ca nu este usor, dar Dumnezeu este acolo sa te sprijineasca la fiecare pas, gaseste un om de incredere in preajma caruia sa stai, poate te molipsesti si o sa iti fie mai usoara transformarea.Va trebui sa mori fata de tine daca vrei sa devii un om de incredere, dar nu ai de ales, doar nu iti doresti sa ramai o planta, sau mai rau sa fi calauzit de diavol.
Instabilitatea lui Petru! (3)
Dupa inviere ingerul aflat la mormant le spune femeilor : « spune-ti ucenicilor si lui Petru……..», pentru ca Isus stia ca acum Petru trebuie tratat special, povara de pe umerii lui ar fi putut sa il faca sa nu mai vina la intalnirea lui Isus cu ceilalti ucenici. Il mentioneaza special ca nu cumva Petru sa creada ca este exclus. De asemenea Biblia ne precizeaza ca Isus dupa ce a inviat i s-a aratat mai intai lui Chifa si apoi celor doisprezece 1 Corinteni 15 :5. Interesant, primul vizitat de Isus a fost Petru, marele esuat.
Vedem intalnirea dintre Isus si Petru dupa inviere, Isus le spune sa pescuiasca si de data aceasta Petru nu mai comenteaza, arunca imediat mreaja, strange pestii si cand iese isi da seama ca este Isus, vine la picioarele Lui si are loc o discutie intre Isus si Petru. Isus ii pune intrebarea : « Simone, ma iubesti tu mai mult decat ceilalti ? » Ce ar fi raspuns Petru cel vechi ? « Da Doamne, bineinteles ca mai mult decat ceilalti » dar desi probabil ca mai avea tendinta sa se aventureze, Petru spune : « Da, Doamne sigur ca te iubesc » Petru a invatat o lectie, lectia umilintei, stia ca Il iubeste dar nu mai mult decat ceilalti. Si ce ii spune Isus ? Ii spune cumva: « Bine Petre, mai posteste 3 zile sa iasa demonii din tine? » Nu! Ci ii spune : « Paste oile Mele, acuma esti gata sa porti o responsabilitate, ai inteles un lucru, ca esti pacatos si ai nevoie de har, paste oile Mele »
Il vedem pe Petru in ziua de Rusalii plin de Duhul Sfant, predicand Evanghelia cu un curaj teribil, spunandu-le in fata fariseilor « voi l-ati rastignit pe Hristos ». Petru cel las s-a transformat intr-un om curajos si inspirat. Biblia ne spune ca cei care l-au ascultat s-au mirat pentru ca il stiau un om fara carte si atunci au inteles ca fusese cu Isus.
Petru a fost in cea mai grozava scoala: ucenicia cu Isus. Isus ne intreaba azi: « Simone, om nestatornic, dar pe care Eu te numesc stanca, ma iubesti tu intr-adevar ? Sincer putem sa ii raspundem: « Da Doamne ! » Si asta inseamna totul !
Daca simti ca esti un Petru caruia Dumnezeu i-a spus ca o sa fie o stanca, stabil si puternic si numai aceasta nu s-a intamplat in viata ta, Dumnezeu te intreaba: « Ma iubesti tu ? » Dumnezeu ne iubeste asa de mult si daca noi ne recunoastem starea si ii spunem: « Te iubim, asa cum suntem cu pacatele si slabiciunile noastre, avem nevoie de harul si mila Ta » atunci Isus ne va putea spune « Paste oile Mele », va putea sa ne incredinteze responsabilitati.
Daca recunoastem ca suntem pacatosi, Dumnezeu ne iarta si ne arunca pacatele in adancul marii, El ne schimba inima, pentru unii s-ar putea sa fie dureros, s-ar putea sa simta intristarea lui Dumnezeu. Daca simti ca Dumnezeu este intristat din cauza ta sa stii ca aceasta este intristarea dragostei, El te iubeste enorm si sufera pentru ca tu suferi umbland ca un besmetic.
Nu exista nici o condamnare in Hristos, cele vechi s-au dus, toate s-au facut noi, daca Petru a avut sansa reabilitarii, aceeasi sansa o avem si noi indiferent cat de adanci sunt pacatele in care am cazut, Isus se uita dupa noi, ne cheama pe nume, ne da o atentie speciala, ne trateaza special pentru ca inima Lui tanjeste dupa noi. El nu vrea moartea pacatosului, nici macar a celui care odata a fost cu El si apoi l-a tradat, El vrea restaurarea relatiei noastre cu El, abia asteapta sa ne reintoarcem la El si sa Ii spunem ca Il iubim.
Instabilitatea lui Petru! (2)
Iti dai seama ce grad de instabilitatea avea Petru, imediat dupa ce Isus da cea mai grozava revelatie despre un om in Noul Testament, Petru actioneaza ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat
«Tu esti o piatra de poticnire, nu mai esti o stanca, caci gandurile tale nu sunt gandurile Mele ci gandurile oamenilor ». Poti sa ai autoritate dar daca gandurile tale nu sunt schimbate de Duhul Sfant, degeaba Dumnezeu iti incredinteaza semne si minuni ca dupa aceea sa cazi. Mintea ta trebuie innoita, Dumnezeu ne-a dat autoritate, dar El vrea sa ne schimbam rotitele, sa nu mai mearga invers, sa nu ajungem la mandrie. El vrea sa avem o gandire innoita si atunci diavolul nu va mai putea ajunge sa ne conduca mintea.
Marcu 9:2-13 Petru, Iacov si Ioan in gloria cereasca pe Muntele Schimbarii la Fata, nu mai vrea sa plece de acolo, propune sa se faca niste corturi unde sa stea si Ilie si Moise si Isus. In acelasi capitol 31-37, atat de mult au fost impresionati ucenicii de episodul de pe munte incat acuma se certau care sa fie mai mare intre ei, cum arata ierarhia si cu siguranta ca Petru a avut si el un cuvant de spus. Din nou vedem oscilatia sus – jos. Am putea spune ” mai, dar nu s-a plictisit Isus de Petru, tot asa si iar asa……….”
Il vedem pe Isus umbland pe ape: « Isuse spune-mi un cuvant sa vin la Tine pe ape » si Isus zice « vino » Merge Petru prin credinta, umbla pe ape si pe la mijlocul drumului se scufunda, credinta l-a tinut doar jumatate de drum. La un moment dat vine la Isus si Il intreaba “Isuse, 7 e cifra, nu ? cat de des trebuie sa iert ?.”S-o fi gandit Petru ca 7 este cifra desavarsirii teologic vorbind, “deci de 7 ori trebuie sa iert, mai mult de atat nu pot, daca are unul ghinionul sa ma supere de 8 ori, asta e……..”
Petru Il intreaba pe Isus . “Doamne noi am parasit toate lucrurile, cu ce ne alegem de pe urma acestui fapt ? ” Ce josnic….
Isus ii spune : “Satana a cerut sa te cearna, Eu m-am rugat pentru tine sa nu ti se piarda credinta, pana va canta cocosul te vei lepada de 3 ori “. Daca astazi ai viata plina de oscilatii, exista un secret, s-ar putea ca oscilatiile tale sa fie din cauza ca in lumea invizibila, diavolul se lupta pentru viata ta, in lumea invizibila exista un razboi, Satan vrea sa te prinda iar Isus sta la dreapta Tatalui si se roaga si mijloceste pentru tine, de aceea te simti atras cand intr-o parte cand intr-alta pentru ca Dumnezeu si diavolul se lupta pentru tine. Daca azi simti lupta aceasta in dreptul tau, treci de partea lui Dumnezeu
Ce zice Petru ? « Doamne, toti se vor lepada de Tine, dar eu raman langa Tine, am sa mor pentru Tine ». Mai tarziu cand s-a saturat sa spuna lucruri mari, a obosit cand a venit vorba de rugaciune, cand Isus a avut nevoie de el in rugaciune il gasim pe Petru dormind. Trezit de galagia de acolo, a scos sabia si a facut un act de vitejie, a taiat urechea unui rob, iar cand vede ca Isus nu este de acord cu acest gest, Biblia ne spune ca toti, inclusiv Petru, L-au parasit. (acestia erau marii apostoli prin care Isus avea sa isi intemeieze biserica)
La un moment dat Petru sta in mijlocul unor slujnice, acestea il ironizeaza, iar el le spune ca nu Il cunoaste pe Isus, odata, de doua ori si in final ca sa fie cat se poate de clar incepe sa se blesteme si sa se jure, si-apoi canta cocosul. Biblia ne spune ca tocmai atunci Isus iesea si s-a uitat la Petru. Crede-ti ca s-a uitat urat la el ? I-a spus oare : “ti-am spus Eu ca asa o sa faci ” ? Cred ca intristarea din privirea lui Isus a rupt inima lui Petru, care a plans cu amar. In sfarsit Dumnezeu a reusit sa zdrobeasca acest individ mandru, independent, incapatanat si greu de supus.
Dumnezeu se lupta pentru viata ta
Instabilitatea lui Petru! (1)
Cu multi ani in urma am ascultat o predica care m-a marcat si as vrea sa o impartasesc cu voi, o sa o redau din notitele pe care le-am luat atunci. Am descoperit cu stupoare ce fel de om a fost Petru, cat de instabil, nestatornic, schimbator de la o ora la alta si aceasta m-a incurajat foarte mult pentru ca am putut gasi destule asemanari intre temperamentul lui si al meu, gandindu-ma ca daca el a avut o sansa o sa am si eu. Petru a fost o catastrofa din multe puncte de vedere, putem vedea foarte clar ca Dumnezeu nu a ales un om puternic si echilibrat ci unul cu aceleasi slabiciuni ca si noi.
Instabilitatea este o problema cu care majoritatea dintre noi ne confruntam. Da, Petru a fost folosit de Dumnezeu intr-un mod deosebit, dar ca sa ajunga acolo a trecut printr-un procesul de modelare. Inainte de a ajunge marele om al lui Dumnezeu, a facut foarte multe gafe si sunt sigura ca doar o mica parte dintre ele le gasim scrise in Biblie.
Dupa ce tocmai facuse minuni, Isus merge la Petru care statea pe marginea barcii deprimat pentru ca nu prinsese nici un peste si ii spune : « Petre, mână in larg, hai sa prindem pesti » si Petru cel realist, inradacinat in realitatile obiective spune « stii Doamne, de cand ma stiu sunt in barca aceasta, eu am o experienta adanca, am facut si seminarii despre pescuit, am o licenta, cateva inventii in domeniul acesta si Tu imi spui mie ca o sa prindem peste…….dar daca Tu zici ca o sa prindem peste, inteleg, Tu esti asa mai visator, hai sa aruncam mrejele, ce poate fi rau, hai sa le aruncam » Urmarea: dupa ce mreaja mai gata sa se rupa din cauza cantitatii de peste, Petru cel realist se tine cu mainile de picioarele lui Isus si striga : « pleaca de la mine ca sunt un pacatos »
Isus intreaba la un moment dat : « Stiti voi cine sunt Eu ? » Si Petru are o revelatie, face un pas in fata, din tot grupul el era mai reprezentativ si spune « Doamne, Tu esti Hristosul, Fiul Dumnezeului celui viu » si se mira si el de ceea ce spune. Isus ii spune : « Bravo Petre, nu carnea si sangele ti-a descoperit lucrul acesta ci Tatal Meu care este in ceruri ». Petru se uita la el si spune : Aha, ungerea este peste mine……. si Isus continua « iata iti dau cheile Imparatiei cerurilor » si de-odata Petru vede atarnandu-i la brau niste chei enorme, se simte portar in rai si Isus ii spune « pe aceasta stanca voi zidi biserica Mea si portile locuintei mortilor nu o vor birui », deja Petru vede toti demonii la picioarele lui zvarcolindu-se « orice vei lega pe pamant va fi legat in ceruru….. » Marele Petru acuma stia ca are autoritate de a lega si dezlega.
Hai sa vedem in Marcu 16 :21-23 ce s-a intamplat imediat dupa aceea. Isus explica ucenicilor ca El trebuie sa mearga la Ierusalim, sa sufere din partea batranilor si Petru acuma avand cheile Imparatiei l-a luat deoparte si i-a spus « Isuse, hai sa iti spun ceva, acuma eu sunt un tip rezonabil, am si cheile, leg, dezleg, stai sa iti explic eu situatia, stii…te inteleg ce vrei sa zici dar sa te pazeasca Dumnezeu nu vorbi asa negativ, sa nu care cumva sa ti se si intample ce spui »
Cand citesti versetele 22,23 te ingrozesti cum asa repede in decurs de cateva ore poate mai putin Isus ii spune : « Inapoia mea, Satano », nu un duh oarecare ci Satana in persoana. Diavolul in persoana era acolo, nu a trimis nici un duh sa se ocupe de caz si cand a gasit o portita la Petru a si actionat. De ce oare a avut putere asupra lui ?
Probabil ca Petru in momentele acelea de glorie s-a simtit atat de mare si tare incat a deschis o usa in lumea invizibila numita mandrie si diavolul a putut sa intre si sa se foloseasca de el. Biblia ne spune ca mandria merge inaintea caderii. Oamenii se intreaba cum se poate ca un crestin adevarat care umbla cu Dumnezeu sa aiba probleme cu demonii. Uite, Petru nu avea probleme cu demonii ci cu Satana in persoana.
Comentarii recente