ROSE IN THE DESERT

Archive for februarie 17, 2009

Frântura de Dumnezeu!

procentGeneratiile mai in varsta ni l-au ascuns pe Dumnezeu, nu cu voia, nu pentru ca ar fi oameni rai, nici ei nici noi nu stim cum dar ni l-au ascuns pe Dumnezeu. Cu bucatica de Dumnezeu pe care ne-o prezinta ei, multi dintre noi nu ne mai putem multumii. Doar o frântură din Dumnezeu nu ne mai satisface, mai ales ca de-a lungul anilor frântura aceea s-a amestecat cu frânturi din lume si nu mai stii sigur ce e. Unii raman doar la nivelul de nemultumire iar altii, slava Domnului s-au apucat sa investigheze, unde se afla restul de Dumnezeu pe care Il prezinta Biblia, s-au apucat sa caute, sa cerceteze, sa ia lupa in cautarea Dumnezeului pierdut de generatiile trecute. Am pornit cu totii de la frântură ramasa, bine ca am avut si atat, dar ceva in noi striga dupa Dumnezeul intreg. Odata ce pui mana pe Biblie si te hranesti cu Cuvantul se trezeste foamea si setea de a gusta mai mult decat acea frântură.

Trezire nu vom vedea doar cu acea frântură, oamenii din lume nu se vor ridica din « totul » pe care diavolul le ofera pentru frântura noastra de Dumnezeu. Nici trezire printre crestini nu vom vedea cu aceeasi frântură de generatii intregi, pentru trezire trebuie ceva nou, care sa iti starneasca interesul pentru a te trezi din somn. Daca lucrurile sunt la fel, daca frântura arata la fel de cand te stii, nu se va deranja nimeni sa deschida ochii, somnul e prea dulce.

Ce bine ca traiesc acum cand frântura de Dumnezeu nu mai reprezinta idealul, cand frântura de Dumnezeu nu face decat sa trezeasca pofta pentru restul din Dumnezeu cu riscul daramarii edificiilor cladite cu sudoare de inaintasii si contemporanii nostrii mai in varsta.

Dincolo de perdea ne asteapta masa cu bucate din cele mai gustoase, frântura se afla dincoace de perdea, se poate trece dincolo, doar trebuie sa ai curajul sa faci pasi chair daca cei din jurul tau stau pe loc, crezand ca ceea ce se vede pana la perdea reprezinta de fapt totul. Bucata pe care o mestecam de cand exista bisericile evanghelice in Romania s-a invechit pentru ca am crezut ca putem mentine prospetimea ei cu eforturi proprii cand doar cu undelemnul si prospetimea Duhului Sfant se poate face asta.

Perdeaua a fost rupta odata cu rastignirea si invierea Lui, de ce am cusut-o la loc ? De ce ii educam pe cei noi convertiti ca locul lor este dincoace de perdea cand de fapt ei trebuie sa mearga pana la capat, dincolo de perdea. Intregi comunitati de crestini traiesc ca si cum jertfa Lui nu ar fi avut loc, sarbatoresc moartea si invierea lui Hristos dar practic predica si traiesc legea nu harul, biserici ale legii in vreme de har.

Cred ca sunt multi care s-au saturat de frânturi, limitari si lucruri stupide, dar constat ca deocamdata prea putini fac ceva sa iasa din aceasta stare, nu e o condamnare, e doar o constatare. Avem la indemana armele prin care sa iesim la liman, lupta cu sinele, gandurile facute rob ascultarii de Hristos, ganduri obisnuite sa fie supuse traditiei si oamenilor acum trebuie puse in ascultare de Hristosul cel rastignit si inviat. Noi rasturnam izvodirile mintii, rasturnam altarele zidite fara acordul lui Dumnezeu si nu ne inchinam lor, nu ne inchinam unui Dumnezeu trunchiat ci Dumnezeului Atotputernic, Maret si Sfant al Bibliei.

Doar asa o sa vina trezirea, depinde de tine si de mine. Dumnezeu inseamna mai mult decat frantura pe care o cunosti de la generatiile trecute. Scoala-te si cerceteaza Scriptura de unde izvoraste viata, ridica-te, fa ceva si ridica-te pentru ca nu mai e timp de pierdut.


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 47 other followers