Aparentele…
Aparentele sunt un mod de viata pentru noi. Naivii sunt cei care cad in plasa aparentelor de cele mai multe ori cand se izbesc de ele, incat la momentul trezirii din naivitate ajungi sa te intrebi cum ai putut trai atatia ani cu impresia ca lucrurile stau intr-un anume fel cand de fapt sunt exact invers. Biblia numeste – fatarnicie – o parte din aparentele de care ne lovim in fiecare zi. Avem impresia ca ceea ce vedem cu ochii, este de fapt totul, aparenta lucrurilor vizibile umbreste realitatea invizibila care este mult mai consistenta si de fapt vesnica.
Chiar intrebarea pe care o punem de multe ori pe zi cand ne intalnim cu cineva : « Ce mai faci ? » primeste un raspuns de multe ori fals. Crezi ca daca ti s-a raspuns : « Bine », totul e ok, cand de fapt raspunsul la aceasta intrebare poate fi de fapt o mare minciuna, nu spusa cu intentia de a mintii, dar aparentele trebuie salvate, din instinct ne luptam pentru apararea lor. Nu mai vorbesc de viata publica, unde daca s-ar da jos mastile cred ca am ramane mult timp socati, izbiti fiind de realitatea din jur.
Aparent politicienilor le pasa de noi, cand de fapt ii doare profund in cot, aparent cei de la amvon predica frumos desi poate ca unii sunt daramati sufleteste sau poate mai rau sunt departe de Dumnezeu si habar nu au cu ce se mananca lucrurile astea spirituale. Aparent invatatura pe care o auzim pare biblica, dar luata la bani marunti nu prea are de a face in multe situatii cu Biblia si cu invatatura lui Isus. Aparent imaginea familiei este una buna desi in casa sunt neintelegeri profunde. Unii copii se lupta pentru imaginea parintilor lor chiar daca sunt abuzati, nu lasa sa se vada, unii parinti isi apara copiii pentru a pastra aparentele desi acestia au luat-o pe cai periculoase. Toate acestea de dragul aparentei.
Aparent vedem feţele bisericesti imbracate in tot felul de haine sofisticate, nu vreau sa imi bat joc, dar unele mi se pare de-a dreptul haioase, aparent uitandu-te la hainele acestea purtate de vreun cap bisericesc iti spui ca omul acela trebuie sa fie intr-un anume fel si de fapt realitatea este una cu totul contrara. Imaginea hainelor este una din cele mai mari pacaleli cu care suntem prostiti multi dintre noi, o aparenta care prinde ; atat hainele scumpe cat si cele modeste, ambele pot imbraca un om care sa nu aiba nici o legatura pe dinlauntru cu felul in care arata pe dinafara.
Aparent ne rugam dar ne sta mintea in alta parte, aparent traim o viata sfanta, dam la saraci dar in realitate motivatiile sunt complet aiurea, doar Dumnezeu stie in ce directie gresita ne indreptam, aparent cantam in biserica, spunem poezii, predicam, ne rugam, dar in realitate diavolul nu da doi bani pe aparentele noastre si isi continua nestingherit lucrarea in viata si prin viata unor oameni aparent crestini.
Unii observ ca desi sunt plini de datorii isi cumpara tot felul de lucruri luxoase, ca na, aparenta trebuie sa fie aparata, nu se poate sa se creada despre ei ca sunt lefteri, aparenta trebuie sa spuna altceva.
Aparent ti se pare ca ai prieteni adevarati, dar doar timpul si testele iti vor demonstra in cele mai multe cazuri ca te-ai inselat si ca totul a fost doar o aparenta. Mai crezi ca cei care iti zambesc toti o fac pentru ca te simpatizeaza, doar ca atunci cand vine momentul ca aparenta sa fie desfintata iti dai seama ca totul a fost un interes ascuns.
Cred ca pana la urma un om poate fi ucis de aparente, ucis sufleteste si duhovniceste, poate fi inghitit si digerat de aparentele care nu au nici o rusine in a se manifesta. Lumea in care traim este o lume a aparentelor, putine lucruri sunt veritabile, trebuie privit dincolo de ceea ce se vede, ce se simte, dincolo de ceea ce se aude. Dincolo de aparente vei gasi adevata faţa a lucrurilor. Aparent Isus a fost fiul unui tamplar, dincolo de aparente este Fiul lui Dumnezeu.






Ati ascultat predica din acesta seara tinuta de pastorul Onisim Mladin pe Radio Vocea Evangheliei International in care amintea de alergarea care ne sta inainte si in care tre sa alergam cu staruinta – Evrei 12:1 ? S-a amintit in predica si de “sfanta” mediocritate ce poate sa ne stea inainte ca o piedica. A fost o predica superrrrrr !
aprilie 6, 2009 la 10:06 pm
de multe ori incercam sa pastram aparentele k sa nu parem slabi. ne ascundem kt de mult putem, dar asta nu inseamna k suntem tari, ci dimpotriva, arata k suntem lasi. sa fi curajos e sa recunosti k ai gresit. diavolul asa ne suceste mintile.. ne face sa credem k suntem tari dak rabdam singuri si ne scufundam incet fara sa cerem ajutor, si asta doar k stie k singur ieri mult mai greu dintr’o situatie, dau deloc. si ne vrea bagati adanc in anumite probl si sa uitam de Dumnezeu sau sa dam vina pe El pt ce ni se intampla.
aprilie 8, 2009 la 8:34 am