Cersitul – opera nepasatorilor!

Ati vazut oameni care nu daruiesc de buna voie, din proprie initiativa ? In schimb asteapta tot timpul sa li se ceara, se simt importanti ca altii ajung sa le cerseasca din nou si din nou, atentie, cuvinte de incurajare, ajutor material sau orice alt lucru care iti poate trece prin cap. Oameni care se cred altruisti, de fapt ei daruiesc, dar dupa insistente, dupa ce celalalt s-a umilit cat a putut in fata lor. Acum el se simte bine, si-a hranit si egoismul, si mandria, si stima fata de sine, pe deasupra e si bun, dupa insistente a spus cuvantul de incurajare, a ajutat. Da, el e bun, e ok ,in fata Domnului, nu ai ce reprosa.

Biblia ne spune asa : Cel ce poate sa faca un bine si nu il face pacatuieste. Aha, deci daca stii ca aproapele tau are nevoie de ceva anume pentru a fi incurajat si pe tine nu te costa mare lucru, sau iti sta in putinta sa daruiesti, sa sari in intampinarea nevoilor lui si nu faci, pacatuiesti. Nu o spun eu care de multe ori m-am lovit de capatul puterilor vazand in jurul meu nepasarea, egoismul si impresia ca totul e ok si asa, o spune Biblia. Da, Biblia Cuvantul lui Dumnezeu.

Cersitul, un obicei condamnat de multi dar o hrana deosebita pentru eul multora, destui nevinovati care fac fapte de caritate in urma cersitului intens, in urma cersitului enervant de insistent, desi nevoia respectiva sta sub nasul lor de multa vreme, desi li s-a adus la cunostinta de nenumarate ori ca acolo e nevoie de ajutorul lor, de incurajarea lor, pe ei nu ii intereseaza, sunt prea absorbiti de ei insisi, de propriile mofturi si nazuri, de propriile probleme, de egoismul pe care trebuie sa si-l hraneasca, doar si asta da o oarecare satisfactie. Nepasarea si ignoranta sunt un semnal de alarma ca ceva nu este in regula in inima respectiva.

Predica nu prea foloseste la nimic in multe dintre cazuri, pur si simplu intra pe o ureche si iese pe cealalta, chiar si constientizarea pe moment a voii lui Dumnezeu cu privire la felul in care trebuie sa ne comportam de cele mai multe ori duce la ceea ce Biblia spune la un moment dat intr-un mod foarte dur : “cainele s-a intors la ceea ce varsase” ; se uita repede si se ajunge din nou la alimentarea egoismului. Ca in mai toate aspectele in care omul nu se schimba prin luarea la cunostinta a voii lui Dumnezeu, se va trezi dupa ce va culege ce a semanat, cand vor fi tratati cu indiferenta si nepasare, cand vor trebui sa cerseasca atentie sau ajutor de orice fel ar fi el, atunci se vor trezi, cand vor simti pe propria piele, unii dintre ei, iar altii nu se vor trezii decat cand va fi prea tarziu. Predica e inutila de multe ori, ferice de cei care se trezesc din predici, din predici repetate, din pacate putini fac asta, omul e o fiinta care se trezeste la realitate doar cand da cu capul, si nici atunci nu e sigura desteptarea lui.

Stilul acesta de care vorbesc, de nepasare si indiferenta, este stilul care conduce lumea crestina in care ma invart eu de cand ma stiu, asta e, nu mi-a fost usor sa accept ca asa e, poate la voi e altfel. Si culmea e, ca aceasta este considerata tacit  de toata lumea ca fiind o stare de normalitate.

Cersitul este creatia in mare parte a crestinilor, pentru ca ei nu isi fac datoria, pentru ca ei sunt crestini doar cu numele. Marea majoritate a cersetorilor de orice fel ar fi, ar disparea urgent daca « pocaitii » si-ar face datoria, nimic mai mult decat ceea ce sunt datori.