Intrebari indiscrete !!!
Mi s-a intamplat de mai multe ori sa mint datorita intrebarilor indiscrete ale unor oameni. Nu am vrut sa le spun adevarul, nu era treaba lor, si nu am avut puterea de a le raspunde ca nu le pot spune, sau sa ii las asa in plop fara sa le raspund la intrebare. Am oroare fata de acest comportament si Dumnezeu m-a binecuvantat la un moment dat cu o prietena mai in varsta ca mine, de la care m-am molipsit cu obiceiul de a nu pune intrebari aiurea, care ispitesc oamenii sa minta pentru ca nu ar vrea sa imi spuna chiar toate amanuntele vietii lor. Cu ocazia aceasta mi-am dat seama cat de important este sa alegi cu grija oamenii cu care iti petreci timpul pentru ca fara sa vrei te vei trezi copiindu-le obiceiurile bune sau rele.
Intrebarile indiscrete pe langa faptul ca te ispitesc sa minti, te mai ispitesc sa te enervezi groaznic, sa spui vorbe gresite la nervi, intrebarile indiscrete sunt de obicei puse cu intentia ca apoi informatia primita sa fie transmisa mai departe, cu alte cuvinte cu intentia de a barfi. Daca nu intrebi cu intentia ca sa primesti informatii iar pe baza acelor informatii sa ajuti omul, atunci mai bine nu intreba. Sunt lucruri care nu trebuie sa fie aflate prin intrebari, daca omul vrea sa ti le spuna, ti le va spune, daca nu curiozitatea trebuie ucisa.
Locuiesc intr-un oras-sat, teoretic este oras, dar practic oamenii sunt veniti de la sat si au dus cu sine boala curiozitatii, boala barfei, boala aflarii tuturor informatiilor cu putinta despre vecin, ca apoi povesti peste povesti sa fie transmise prin viu grai, si uite asa omul isi “infrumuseteaza” viata, se distreaza ca urmare a faptului ca stie tot despre celalalt, sau asa crede. Intrebarile indiscrete fac mult rau, ce, cum, unde, cat, de ce sunt lucruri care uneori nu trebuie sa ne iasa pe gura, decat daca din start ne interesam sincer de situatia aproapelui cu intentia de a ajuta in cazul in care aflam ca are nevoie de ajutor, si mai mult de atat cu intentia de a pastra informatia si de a nu o da mai departe urmatorului cu care te intalnesti pe strada.
Am avut cateva experiente practice prin care mi-am dat seama ca Dumnezeu este impotriva curiozitatii fara rost, aflarii unor amanunte care nu folosesc la nimic decat la satisfacerea acestui moft al firii de a stii multe lucruri care nu fac decat sa hraneasca invidia si barfa. Pe omul bolnav de barfa il vei cunoaste foarte repede dupa tavalugul de intrebari pe care ti le pune, intrebari fara numar, care vizeaza aspecte si amanunte din viata ta de care nici tu nu te-ai intrebat si poate nici tu nu le stii, dar uite ca el, prietenul, vecinul, neamul, trebuie neaparat sa le cunoasca, nu va dormi bine la noapte daca nu va stii cine, ce, cum, de ce.
Am descoperit ca la intrebarile indiscrete se poate raspunde cu aparentul raspuns obraznic dar sanatos: imi pare rau dar nu pot sa iti raspund la intrebarea aceasta. Il vei face sa intre in pamant de nervi sau rusine, acum depinde in ce faza il prinzi, dar te scutesti pe tine de o minciuna, daca tot nu vrei sa ii spui adevarul sau ulterior te vei scuti de o barfa in plus cu care ii vei hrani arhiva de barfe individului sau individei care iti pune intrebari indiscrete.
Si daca vei face asta odata sau de doua ori ti se va duce vestea, pentru ca cei care barfesc sunt ca o familie si se duce vestea, ceilalti vor sti ca nu au cu cine vorbi si se vor teme sa te mai asalteze cu intrebari aiurea, vei fi detestat de unii dar apreciat de Dumnezeu caruia ii place discretia, intelepciunea, adevarul si care uraste barfa si vorbaria fara rost.
Comentarii recente