Un vis (2)

Acum vreo luna am avut un vis foarte ciudat care m-a ingrozit, m-am trezit speriata si socata de ceea ce am vazut in vis. Mergeam cu masina pe o sosea pe care erau foarte multi copii care stateau pur si simplu pe asfalt, majoritatea raniti si dezbracati. Faceam eforturi mari sa ii evit pentru ca era plina soseaua cu ei. Strigam din masina la ei sa se dea la o parte, pentru ca nu e normal sa stea asa pe sosea, dar am perceput imediat o nepasare si lene fara margini care ii impiedica sa faca vreun gest, erau paralizati de acea stare de indiferenta si erau incapabili de a se trage spre marginea soselei.

Am uitat de vis dupa ce cateva zile m-am tot intrebat ce poate insemna, pana azi cand am ajuns cu cititul in Biblie la Plangerile lui Ieremia 2.11 Mi s-au stors ochii de lacrimi, îmi fierb măruntaiele, mi se varsă ficatul pe pământ, din pricina prăpădului fiicei poporului meu, din pricina copiilor şi pruncilor de ţâţă leşinaţi pe uliţele cetăţii. (Vezi si Plangerile lui Ieremia 2:19 si 4:5,6)

Oare acest vis sa imi fi aratat cum arata crestinii, intr-o stare permanenta de copii, raniti, dezbracati si incapabili sa faca vreo miscare, intoxicati cu lene, indiferenta si nepasare?