CONFERINTA DE TINERET “FASCINAT” – 18-20 FEBRUARIE 2010
Ioan e dus în prezenta Domnului, mărturisind „..Si când L-am văzut, am căzut la picioarele Lui…” (Apoc. 1.1). Unii dintre noi umblăm cu Dumnezeu de 2, 3, 9, 20 de ani si tot ceea ce inima noastră poate să facă este să strige „iată, Dumnezeu este mare si noi nu-L cunoastem (Iov 36.26).
În El este mai multă splendoare decât arta poate exprima, mai multă grandoare decât poate universul cuprinde, mai multă FASCINATIE decât în seductia celor trecătoare.
El este FASCINANT. Dar noi suntem o generatie plictisită…
Bombardati de mesaje contradictorii, sedusi de mistica materialismului acestui veac. Mereu pusi pe fugă de aprige exigente, cine se mai opreste să stie că El este Dumnezeu?
Mai trist decât o generatie de oameni plictisiti este o generatie de crestini plictisiti înaintea Dumnezeului lor. Lumea si veacul de acum ne fură privirile. Ochii ne sunt umpluti ca de strălucirea bâlciului si ne trezim goi si în nevoie.
Dar în El sunt lucruri pe care ochiul nu le-a văzut si urechea nu le-a auzit! Tânjeste în noi inima după frumusetea pentru care am fost creati.
Am da totul pentru a fi FASCINATI!
Sufletul ne-o simte.
E adânc înfiptă în ADN-ul nostru.
Aceasta nu e o conferintă in primul rand. Este o invitatie pentru a merge mai profund în FASCINATIA Dumnezeului nostru. Este o chemare la a cunoaste mai mult lărgimea si lungimea, adâncimea si înăltimea inimii Celui pe care Îl iubim.
DETALII AICI
Depresia lui Ilie (judecata)
Cum ar fi judecat oamenii din afara, depresia lui Ilie… “Da, acuma i-a venit randul, se credea mare si sfant, s-a ingamfat, l-a pedepsit Dumnezeu, Dumnezeu nu lasa sa ii fie luata slava. Ooo dar cat de grozav s-a simtit omul asta, el era marele sfant, bine a facut, asa, bravo, sa zaca, sa sufere, se credea mare si destept. Vedem acuma cu totii unde l-a dus prea multa sfintenie. Si noi suntem oamenii lui Dumnezeu, Ilie putea sa o lase mai moale cu macelul proorocilor lui Baal, bineinteles ca nu suntem de acord cu inchinarea la idoli, dar nici chiar asa, sa omori pana nu mai poti. Acuma Ilie plateste, sa plateasca, ca are ce plati, noi i-am spus sa o lase mai moale dar el nu si nu, cica Dumnezeu i-a cerut sa fie atat de revolutionar, acuma sa il vedem, a venit randul lui”
Cam asa ar fi judecat fratii si surorile lui Ilie, depresia acestuia, daca Ilie ar fi in aproape orice biserica din jur la care te-ai putea uita, o judecata care nu are nici o legatura cu realitatea, dar o judecata pe care o poti auzi de fiecare data cand un om a lui Dumnezeu trece printr-o situatie mai grea.
Ceva asemanator au facut si ar face multi cu Isus ajuns pe cruce intr-o suferinta fara margini: “da-te jos de pe cruce daca poti, ai zis multe ai facut multe, hai da-te jos daca te crezi atat de puternic, ai zis ca recladesti templul in trei zile, smulge cuiele si da-te jos”
Gura lumii, de fapt gura pocaitilor mari prostii graieste uneori, prostii venite din lipsa de dragoste si intelepciune. Ilie nu a fost pedepsit de Dumnezeu cand a avut acea cadere, a fost atacat de cel rau, si avea nevoie de ajutor. Oamenii lui Dumnezeu nu sunt pedepsiti de Dumnezeu si din cauza asta ajung in depresie si deznadejde, ci sunt atacati de diavolul care ii uraste din toata inima, pentru ca ii strica planurile, si cei din jur daca au intelepciune, vad lucrurile asa cum sunt si sar in ajutorul omului lui Dumnezeu pentru a-l ajuta, pentru a-l sprijini si tine in brate pana ii trece criza existentiala.
Din pacate asa e la noi, una doua, orice necaz e pus pe seama lui Dumnezeu, Dumnezeu a pedepsit, Dumnezeu a dat ce merita omul, Dumnezeu pana la urma a adus blestemul desi toti stim ca El este sursa binecuvantarilor si diavolul este cel care fura, distruge si omoara.
Ilie a fost ajutat de Dumnezeu, nu a fost pedepsit de Dumnezeu, diavolul a fost cel care l-a atacat si i-a indus gandul ca moartea e singura solutie, si atat de mult a fost apasat de diavol de acest gand incat Ilie a uitat de toate minunile pe care le-am insirat in articolul precedent, pe care Dumnezeu le-a facut prin el.
Asa ca atentie la judecata pe care suntem tentati sa o aruncam asupra altora in binecunoscutul spirit romanesc.
Comentarii recente