ROSE

Archive for iulie, 2010

Stefan in fata sinedriului

Stefan este invitat, adica dus cu forta in fata sinedriului, nu pentru o conferinta sau pentru un schimb de idei teologice, ci pentru ca era acuzat pe baza unor minciuni.  Le tine o predica de toata frumusetea, un rezumat al Vechiului Testament, si cred ca unii dintre preafericitii prezenti la intalnire au fost impresionati, banuiesc ca erau cat pe ce sa inceapa sa aiba o parere buna despre Stefan.

Recent am ascultat intreg capitolul 7 din Faptele Apostolilor in care Stefan este genial, face acest rezumat extraordinar al evenimentelor biblice din trecutul Israelului, si daca s-ar fi oprit la atat, probabil ar fi scapat cel putin atunci cu viata, dar nu……..Stefan caruia cred ca ii fierbea sangele in vene a avut un final al discursului exploziv, in care i-a acuzat pe cei prezenti de lucruri grave si adevarate in acelasi timp “. …Oameni tari la cerbice, netaiati imprejur cu inima si cu urechile! Voi totdeauna va impotriviti Duhului Sfant. Cum au facut parintii vostri, asa faceti si voi.”.

Oare trebuia sa taca Stefan, sa fie pacifist, sa incerce sa impace si capra si varza, sa nu fie o pricina de poticnire? Ceea ce a spus Stefan i-a intaratat atat de mult pe religiosi incat din ziua aceea a urmat un dezastru pentru biserica, in ce priveste persecutia.  Ce parere au fratii si surorile pacifiste din biserica cu privire la atitudinea lui Stefan? Trebuia sa taca sau nu?  Era mai bine daca tacea, era mai bine sa isi protejeze viata, ar fi putut sa isi inghita cuvintele, ar fi pastrat linistea si nu ii ducea pe oamenii aia in culmea turbarii, a fost Stefan o pricina de poticnire pentru farisei?

Sa nu uitam ca pe parcursul acestei scene, Duhul Sfant era atat de puternic peste Stefan incat fatza i-a stralucit, Duhul Sfant nu a fost jenat sau intristat de radicalitatea lui Stefan, ba chiar a fost incantat de aceea prezenta divina a stralucit peste el.

Ce sa mai vorbim de felul in care Isus s-a raportat la cei religiosi…. M-am gandit de multe ori la acest aspect, pentru simplul motiv ca temperamentul meu desi uneori nu pare asa, este unul foarte ingaduitor si pot sa tolerez multe, iar uitandu-ma in urma pot identifica situatii in care am fost mai pacifista decat Isus, adica Isus in locul meu ar fi spus vorbe grele, eu insa am tacut, tocmai de dragul linistii si pacii, sau poate din lasitate si frica, si ma intreb daca pacea aceea a fost benefica sau nu. Inclin sa cred ca nu, pentru ca Isus sigur ar fi procedat altfel, doar ca eu nu am avut taria sa spun ce trebuia spus, cand am fost pusa in situatii dificile.

Daca s-ar putea sa dam inapoi istoria, sa ajungem la momentul in care Stefan era in fata sinedriului, ce sfat i-ati da? L-ati sfatui sa se opreasca inainte de izbucnirea aceea cu “oameni incapatanati, voi si tot neamul vostru” sau sa continuie si sa moara intr-un final sub o ploaie de meteoriti lansati din mainile fratilor religiosi?

OAMENI INOFENSIVI – un articol pe aceeasi tema


Hotia – “una din pasiunile lui Dumnezeu”

Am citit astazi cum casa unui pastor a fost jefuita, intoarsa pe dos si cum respectivul i-a multumit lui Dumnezeu pentru ceea ce a facut. Adica cu alte cuvinte: “iti multumesc Doamne ca ai trimis hotii sa imi jefuiasca casa, asta ma tine smerit” . Si o gramada de oameni vad ca sar sa il incurajeze in aceeasi nota “da frate, slava Domnului pentru tot ce a facut, fi tare, vei trece peste situatia asta, Domnul a vrut sa se intample, slava Lui”.

Serios ca imi vine sa rad. Banuiesc ca traim intr-o lume in care exista doar Dumnezeu, Dumnezeu pocaieste oamenii, Dumnezeu ii indeamna la furt, si dat in cap trecatorilor pe strada, Dumnezeu pune dorinta de pacat, Dumnezeu ia dorinta de pacat, Dumnezeu face raul, Dumnezeu face binele, El e si bine si rau, diavolul s-a evaporat, si Dumnezeu a trebuit cumva sa preia rolul lui, ca sa fie cat de cat un echilibru.

Asa ca daca veti avea sansa ca Dumnezeu sa puna pe inima vreunui hot sa va intre in casa si sa fure tot, ar fi bine sa il cautati pana il gasiti si sa ii multumiti din toata inima ca a fost ascultator de voia lui Dumnezeu si nu s-a impotrivit imboldului divin de a va face casa vraiste. Si sper ca nu aveti de gand sa lasati politia sa bage la puscarie pe cineva care tocmai a ascultat de Dumnezeu si v-a pradat averea.

Ba chiar ar trebui sa va rugati “Doamne, cand o sa imi pun iar casa la punct cat de cat, te rog mai pune pe inima unui hot sa vina pe la mine, uite mi-a mai ramas un cuptor cu microunde, si parca parca  nu sunt suficient de smerit, asa ca te rog vorbeste inimii unui hot si arata-i drumul spre casa mea si ca bonus ar fi bine sa ma gaseasca acasa sa imi dea si in cap”


Cuvant-Puterea Duhului Sfant-Persecutie

Manifestarea puterii supranaturale a lui Dumnezeu ca pe vremea apostolilor sau poate si mai si decat atat, cred ca vine la pachet cu persecutia. De ce spun asta? Pentru simplul motiv ca asa s-a intamplat in Faptele Apostolilor. Noi vrem vindecari, semne si minuni, dar cumva uitam ca apostolii ba s-au trezit fara cap, ba cu un morman de pietre deasupra, ba au fost batuti pana nu au mai stiut pe ce lume se afla.

Ma gandesc ca intelept ar fi pentru cei care chiar vrem sa umblam pe urmele lui Isus, adica asa serios nu in gluma cum e luata umblarea pe urmele lui Isus, predicam si mergem la bise, nu nu, asta nu aduce taieri de capete, sau ars pe rug, ma refer la a vorbi Cuvantul iar Cuvantul sa fie insotit de semne si minuni, deci, cred ca ar fi intelept sa ne gandim ca o vom sfarsi daca nu ca martiri, macar batuti rau de tot, pe de o parte de cei care omorandu-ne vor crede ca fac voia lui Dumnezeu, si pe de alta parte de autoritati.

Din ce in ce mai des ma gandesc la asta, chiar Isus pentru ca a vindecat, eliberat si inviat morti a fost omorat. Nu uitati ca dupa invierea lui Lazar care a pus capac la toate, fariseii au hotarat sa Il omoare pe Isus. Daca Isus doar ar fi predicat, ar fi murit pe la 80-90 de ani in mod natural, nimeni nu L-ar fi pus pe cruce, dar pentru ca El a vorbit si a facut, a predicat si predica Lui a luat fiinta, s-a manifestat prin puterea Duhului Sfant prin vindecari, semne si minuni, sfarsitul Lui pe pamant a fost crucificarea.

Isus si urmasii Lui apostolii au fost persecutati si omorati pentru acelasi lucru, pentru ca au umblat prin puterea lui Dumnezeu, asa ca nu stiu de ce noi am face exceptie de la regula daca chiar vrem sa umblam si noi in puterea lui Dumnezeu, daca ne luptam in fiecare zi sa intelegem, sa invatam, sa cunoastem mai mult din Imparatia lui Dumnezeu care nu sta in vorbe ci in putere si intr-un final sa vedem cuvantul predicat urmat de semne si minuni.

Si sa nu uitam cine i-a dat la moarte pe Isus si pe urmasii Lui. Persecutia a avut cam acelasi traseu, cei religiosi au fost primii care s-au inflamat, au turbat si sub influenta turbarii i-au luat pe oamenii lui Dumnezeu si i-au tarat in fata oficialitatilor vremii, asta daca nu cumva pierzandu-si mintile, au luat piatra si le-au dat in cap, fara sa mai astepte judecata de la tribunal. La fel va fi si cu noi, exact acelasi traseu, ori ne vor calca cu masina direct dupa slujba de duminica, cand religiosii ies din biserica cu Biblia in mana, ori prin tribunale pentru diverse minciuni si inventii.

Ma simt ca si cum as scrie ceva profetic, nu spun ca aud nu stiu ce voce, care imi sopteste acuma ce sa scriu, dar am sentimentul care persista de multa vreme, ca lucrurile vor ajunge nu peste multa vreme in felul pe care l-am descris in cateva randuri mai sus. Nu imi imaginez cum am putea iesi din tipare si cum am putea scapa de ceea ce se pare ca urmeaza in mod logic manifestarii puterii lui Dumnezeu.

Biblia ne spune ca provovaduirea Cuvantului era insotit de semne si minuni, iar din evenimentele insirate de Biblie pot sa spun clar ca semnele si minunile erau insotite de persecutie.


Faptele Apostolilor – Film


Jesus Culture – We Cry Out


Cutiuta lui Dumnezeu

Pe la noi, Dumnezeu isi petrece cel mai mult timp in cutiuta, acolo unde l-am pus, acolo unde I-am explicat ca ii este locul. Pare o aberatie sa poti pune un Dumnezeu imens, nelimitat intr-o cutiuta, dar pentru ca dupa cum am mai spus si in alte dati noi suntem foarte destepti, cei mai destepti din univers, am reusit sa facem asta cat de cat, adica am luat cateva insusiri ale Dumnezeului Bibliei, am mai pus niste insusiri ale noastre, niste inventii ale noastre, am invartit bine si am facut un ghiveci caruia i-am pus numele Dumnezeu, I-am explicat bine cum stau regulile noastre si unde trebuie sa isi petreaca timpul, adica in cutiuta.

Si de acolo cand ne mai loveste o nenorocire (care tot de la El vine) Il chemam in ajutor, dar cum acel Dumnezeu din cutiuta e doar o imitatie jalnica a Dumnezeului Bibliei, mare lucru nu se va intampla in urma strigatelor noastre dupa ajutor. Dumnezeul din cutiuta pare a fi multumit cu programele religioase, se simte bine la sarbatori cand cica e sarbatorit, Dumnezeul din cutiuta se simte bine in compromis, poate sta acolo unde sta si pacatul, e impresionat de haina de biserica, oricum e diferit de Dumnezeul Bibliei.

E socant si stiu ca unii nu inteleg ce scriu aici, dar biserica a inventat un alt Dumnezeu pe care Il credem a fi Dumnezeul Biblie, si uite asa traim intr-o mare minciuna, si foarte putini vad asta, iar cei care isi dau seama sunt considerati eretici si fanatici. Atata timp cat invatatura din biserica nu functioneaza, si nu aduce aceleasi roade ca in Faptele Apostolilor, este evident ca conceptia noastra despre Dumnezeu este una falsa, pentru ca daca am crede lucrurile corect cu siguranta s-ar vedea rezultate.

Daca stau bine si ma gandesc pe blogul asta mare parte din articole seamana intre ele, ma repet si iar ma repet, pana o sa ma satur de repetat,  descoperindu-L pe Dumnezeul vietii, o sa ai mari surprize comparandu-L cu Dumnezeul de la biserica, crede-ma o sa ai mari surprize. Stiu ca par exagerata, pentru ca ma uit si eu cumva din exterior la ceea ce scriu aici, si vad foarte bine ce scriu, dar noi nu Il cunoastem pe Isus, nu Ii cunoastem inima, am luat trasaturi ale diavolului pe care le consideram a fi trasaturi a lui Dumnezeu, nu stim mare lucru, desi pare ca stim, dar nu stim.

Si lucrurile astea nu le spun ca si condamnare, ci mi-as dori ca macar o persoana dupa ce citeste pe blogul asta, sa isi puna intrebari, sa caute, si iar sa caute adevarul, sa strige “Doamne vreau sa te cunosc, mi s-a parut ca te cunosc, dar vad ca nu lucrezi ca Dumnezeul Biblie, asa ca nici eu nu mai stiu ce cunosc si ce nu cunosc, pur si simplu vreau sa te cunosc asa cum esti, sa imi deschizi ochii, sa imi deschizi mintea si inima, sa te percep in profunzime, sa iti cunosc inima”


“Normalitate” – “Anormalitate”

Va amintiti de episodul in care Isus il intreaba pe Filip de unde pot sa cumpere paini pentru oamenii care au venit sa Il asculte,  iar Filip ii da un raspuns normal, face un calcul in ce priveste banii si cate paini se pot cumpara pe acestia? (Ioan 6)

Andrei se baga in vorba si ii spune lui Isus ca un baiat aflat acolo are cinci paini si doi pesti. Daca am fi fost noi acolo, i-am fi spus sa taca din gura ca vorbeste prostii. Cum poti sa vi cu ideea ca un baiat are cinci paini si doi pesti cand in discutie era hranirea a nu stiu cate sute sau mii de oameni? E o nebunie, luat asa la rece, Andrei tocmai avea un moment in care era dus pe aratura, vorbea fara sa gandeasca macar un pic, ce sa mai vorbim de intelepciune, era un caz clar de lipsa elementara de judecata.

Si totusi aceste vorbe complet anormale pentru acea situatie, au fost punctul de pornire pentru minunea care a urmat. Isus a luat in calcul vorbele lui Andrei si pornind de la ele si-a manifestat puterea prin inmultirea painilor. Isus a apreciat nebunia lui Andrei si a ramas rece la calculul logic, absolut normal a lui Filip.

Ar trebui sa incetam in a mai imparti lucrurile intre lucruri normale si anormale, ar trebui sa ne gandim daca acel lucru il multumeste pe Dumnezeu sau nu. Acesta ar trebui sa fie singurul criteriu dupa care sa triem situatiile, persoanele sau comporamentele acestora. Nu stiu cat de normala este actiunea lui Isus care a scuipat pe limba mutului, care a uns cu noroi imbibat in scuipat ochii orbului. Nu stiu cat de normala este atitudinea lui Isaia care a umblat 3 ani dezbracat dupa ce Dumnezeu i-a cerut asta, nu stiu cat de normale este atitudinea lui Ezechiel care a facut mancare pe balega de om, dupa ce tot Dumnezeu i-a cerut asta. (Cei cu mintea deschisa vor intelege ca nu instig la a se umbla dezbracat pe strada si a face tot felul de mancaruri ciudate, cei religiosi probabil ca asta vor intelege)

Normalitatea si anormalitatea sunt niste lucruri relative, normalitatea arata altfel pentru fiecare persoana, nu poti sa o incadrezi intr-un tipar, “doar asa arata un om normal, doar daca se incadreaza in cele 100 de reguli”. Criteriile dupa care este cantarita normalitatea difera de la o cultura la alta, de la o generatie la alta, de la un temperament la altul si pur si simplu nu au existat in lume oameni cu exceptia unuia, si anume Isus, care sa poata sa spuna ca este normal suta la suta dupa niste criterii fixe.

Atata timp cat ciudatenia ta nu contravine Bibliei, si nu reprezinta pentru fratele tau un motiv sa ajunga la pacat, atunci dupa parerea mea, care nu stiu cat conteaza, esti ok, frate, esti ok, sora.

Ar fi bine ca oamenii sa fie un pic mai deschisi la minte, toleranti cu ciudateniile inofensive, e minunat ca suntem diversi si ca suntem unii mai ciudati ca altii. Din pacate suntem mult mai toleranti cu pacatul decat cu ciudateniile care nu fac nici un rau, care cred ca pana la urma il amuza pe Dumnezeu foarte tare, ba mai mult se pare ca El ia in seama mai repede pe cei cu inima unui copil, care vin cu idei deplasate, decat pe cei intelepti si echilibrati in felul lumii.


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 90 other followers