ROSE

Scuza pocaitului pentru pacat – Romani 7

Cu urechile mele am auzit nu odata folosindu-se pasajul din Romani 7 ca si scuza pentru fire si pacat. Si daca citesti Romani fara sa ai descoperirea Duhului Sfant, exact la aceeasi concluzie o sa ajungi, cum de altfel ani de zile am inghitit si eu aceeasi explicatie complet eronata.

Hai sa vedem ce spune in  Romani 7:14-25. Stim, in adevar, ca Legea este duhovniceasca; dar eu sunt pamantesc, vandut rob pacatului. Caci nu stiu ce fac: nu fac ce vreau, ci fac ce urasc. Acum, daca fac ce nu vreau, marturisesc prin aceasta ca Legea este buna. Si atunci, nu mai sunt eu cel ce face lucrul acesta, ci pacatul care locuieste in mine. Stiu, in adevar, ca nimic bun nu locuieste in mine, adica in firea mea pamanteasca, pentru ca, ce-i drept, am vointa sa fac binele, dar n-am puterea sa-l fac. Caci binele pe care vreau sa-l fac, nu-l fac, ci raul pe care nu vreau sa-l fac, iata ce fac! Si daca fac ce nu vreau sa fac, nu mai sunt eu cel ce face lucrul acesta, ci pacatul care locuieste in mine. Gasesc, dar, in mine legea aceasta: cand vreau sa fac binele, raul este lipit de mine. Fiindca, dupa omul dinauntru, imi place Legea lui Dumnezeu; dar vad in madularele mele o alta lege care se lupta impotriva legii primite de mintea mea si ma tine rob legii pacatului care este in madularele mele. O, nenorocitul de mine! Cine ma va izbavi de acest trup de moarte…? Multumiri fie aduse lui Dumnezeu, prin Isus Hristos, Domnul nostru!… Astfel, dar, cu mintea, eu slujesc Legii lui Dumnezeu; dar cu firea pamanteasca slujesc legii pacatului.

Daca veti citi Romani facand abstractie de capitole si subtitluri si veti lua aceasta carte ca un intreg veti dezlega intelesul acestui pasaj. Chiar la inceputul acestui capitol observam ca Pavel le vorbeste celor care sunt sub lege, incepe sa le explice care e efectul legii, ce anume provoaca legea in om si felul in care pacatul actioneaza intr-un om care incearca sa fie neprihanit prin lege.

Pavel le spune ceva de genul: Eu daca sunt sub lege stiu ca legea e buna dar eu sunt vandut rob pacatului. Daca sunt sub lege stiu, in adevar, ca nimic bun nu locuieste in mine, adica in firea mea pamanteasca, pentru ca, ce-i drept, am vointa sa fac binele, dar n-am puterea sa-l fac. Daca sunt sub lege observ ca binele pe care vreau sa-l fac, nu-l fac, ci raul pe care nu vreau sa-l fac, iata ce fac! Si daca fac ce nu vreau sa fac, nu mai sunt eu cel ce face lucrul acesta, ci pacatul care locuieste in mine. Daca sunt sub lege, cand vreau sa fac binele, raul este lipit de mine.

Pavel nu vorbeste despre sine la momentul respectiv, vorbeste despre cum se simtea el cand nu cunoscuse harul lui Dumnezeu, explica la persoana intai care e viata traita sub lege. In momentul in care Pavel a scris Romani, el traia in har, cunoscuse si avusese revelatia harului, deci nici vorba sa se refere la el in acele randuri.

Uite ce spune Pavel inainte si dupa capitolul 7.

Romani 6:6. Stim bine ca omul nostru cel vechi a fost rastignit impreuna cu El, pentru ca trupul pacatului sa fie dezbracat de puterea lui, in asa fel ca sa nu mai fim robi ai pacatului;  (Cum poate Pavel sa spuna despre el ca nu mai e rob al pacatului si in acelasi timp ca e vandut rob pacatului)

17,18. Dar multumiri fie aduse lui Dumnezeu, pentru ca, dupa ce ati fost robi ai pacatului, ati ascultat acum din inima de dreptarul invataturii pe care ati primit-o. Si, prin chiar faptul ca ati fost izbaviti de sub pacat, v-ati facut robi ai neprihanirii. –

22. Dar acum, odata ce ati fost izbaviti de pacat si v-ati facut robi ai lui Dumnezeu, aveti ca rod sfintirea, iar ca sfarsit viata vesnica. (cum poate Pave sa spuna ca fiind robi ai lui Dumnezeu avem ca rod sfintirea si in acelasi timp sa se vaite ca el nu poate sa faca nicicum binele pe care vrea sa il faca?)

Romani 8:12. Acum, dar, nu este nicio osandire pentru cei ce sunt in Hristos Isus, care nu traiesc dupa indemnurile firii pamantesti, ci dupa indemnurile Duhului. 2. In adevar, legea Duhului de viata in Hristos Isus m-a izbavit de legea pacatului si a mortii. (cum poate sa spuna despre sine ca nu mai traieste dupa indemnurile firii pamantesti dar in acelasi timp ca e pamantesc, firesc si vandut pacatului)

Pavel prezinta clar influenta legii asupra omului, arata cum prin lege e imposibil sa scapi de pacat ci dimpotriva pacatul are putere asupra ta tocmai prin lege, si apoi prezinta alternativa, viata traita prin har (darul nemeritat), arata de fapt care e rezultatul crucii, si ne arata cine este el in Hristos, cum a scapat de pacat, cum a scapat de fire, cum pacatul nu mai are putere asupra lui.

E incredibil cum acest pasaj din Romani 7 este folosit pentru a scuza lipsa de sfintenie in viata pocaitilor, pentru a scuza lipsa de caracter, lipsa de infranare, lipsa de ce vrei tu.

Crestinul traieste in pacat si nu are ca rod sfintirea pentru simplul fapt ca asta ii e credinta, e pacatos prin credinta, Bibia insa ne prezinta o cu totul alta realitate, o realitate SF, o nebunie. De aia crucea este considerata nebunie pentru cei care sunt pe calea pierzarii, si se pare ca ceea ce spune Biblia despre a fi nascut din nou e considerata nebunie pentru pocaiti, pentru pastori, teologi. N-am cunosc pe nimeni in jur care sa ia ca atare Biblia si sa creada orbeste in ceea ce spune Pavel in Romani despre a trai in neprihanire.

Tot Noul Testament vorbeste despre perfectiune, nimic mai putin decat perfectiune, iar noi prin credinta noastra in imperfectiune, pacat, fire si umblare in fire, am deturnat, am inventat o religie si chiar daca vedem ca scrie negru pe alb nu credem, ni se pare irealizabil si preferam sa nu credem. Cum sa crezi ca esti desavarsit, cum sa crezi ca in tine nu mai locuieste pacatul, e mai usor sa crezi „evidenta” diavolului decat realitatea lui Dumnezeu.

E mai usor sa crezi inselaciunea decat sa crezi adevarul crucii care e o nebunie, e cea mai grozava nebunie, si anume ca prin credinta esti transformat radical si dintr-o data esti nascut din nou, cele vechi s-au dus, toate s-au facut noi. E o nebunie sa crezi ca pacatul nu mai are putere asupra ta, e o nebunie sa crezi ca in tine nu mai exista intunerec ci doar lumina, nu un amalgam de lumina si intunerec ci doar lumina, e o nebunie sa crezi ca nu mai traiesti in fire ci in duhul pentru ca Duhul Sfant locuieste in tine, e o nebunie sa crezi ca nu mai esti rob al pacatului ci rob al neprihanirii, e o nebunie sa crezi ca doar atat trebuie sa faci, sa crezi in rezultatul crucii, sa crezi in Isus din toata inima, ca acestea sa devina realitate.

Si totusi acesta este realitatea lui Dumnezeu cu privire la cei care se nasc din nou prin credinta in Isus Hristos. E incredibil dar adevarat!

De ce crezi ca in 1 Ioan 3:6 se spune ca: Oricine ramane in El nu pacatuieste; oricine pacatuieste nu L-a vazut, nici nu L-a cunoscut.
9. Oricine este nascut din Dumnezeu nu pacatuieste, pentru ca samanta Lui ramane in el; si nu poate pacatui, fiindca este nascut din Dumnezeu.

Sti soro, DAR….  Nici un DAR.
Daca Dumnezeu a spus asta atunci asa e. Stiu ca apar o gramada de intrebari si nedumeriri, dar daca Dumnezeu a spus asta nu-mi ramane decat sa cred asta din toata inima. Noi avem senzatia ca prima data tre sa tragem de noi sa devenim perfecti si apoi putem sa spunem ca suntem perfecti, numai ca nu e asa, crestinismul nostru este pe dos, intoarceti pe dos cam tot ce vi se spune la biserica si o sa aflati adevarul.

Lucrurile trebuie luate prin credinta, prima data crezi si apoi esti mantuit, prima data crezi ca esti facut neprihanit, desavarsit si apoi devi, de la credinta merge tot. Nu exista alt traseu, prima data credem si apoi devenim ceea ce credem. De aceea crestinii pe care ii vedem in jur sunt varza la capitolul morala si caracter, pentru ca incearca sa faca ceva ce Dumnezeu nu le-a cerut, se straduiesc sa devina perfecti prin propriile forte ca apoi sa vina cu performantele lor inaintea lui Dumnezeu pentru recunoastere, doar ca lucrurile nu functioneaza deloc asa, realitatea confirma pe deplin acest fapt.

Crestinii sunt pacatosi pentru ca asta cred, sunt deplin incredintati ca e imposibil sa devi desavarsit, iar Biblia spune lucrurile astea asa ca fapt divers, nu e posibil si gata. Degeaba Pavel a spus: „urmati-ma pe mine caci eu il urmez pe Isus”, sau „nu mai am nimic impotriva mea”. Pavel a inteles ca e posibil si a si trait realitatea asta. A inteles ca nu mai e rob pacatului ci e rob al neprihanirii si a trait ca atare.

Ma intreb daca nu a fost suficienta demonstratia a nu stiu cate generatii de oameni care au trait sub lege si au aratat clar ca nu asta e calea, nu legea te scapa de pacat. Ma intreb de ce nimeni nu se sesizeaza ca ceva nu e in regula din moment ce moralitatea pocaitilor e una jalnica. De ce o fi asa oare? E simplu, oamenii vor neaparat sa tina legea, iar aceasta cale duce cu sine la exacerbarea pacatului in viata lor, toata invatatura din biserica te forteaza sa te fortezi tu si sa lupti cu pacatul si te face efectiv rob legii, pacatului si firii desi Pavel ne spune clar ce inseamna credinta in Isus si care e rezultatul credintei in Isus si nasterii din nou.

Si, fara credinta, este cu neputinta sa fim placuti Lui! (Evrei 11:6) De la asta se porneste, crezi si devi ceea ce crezi.

2 responses

  1. alex nagy

    Ma bucur cum ai scris despre romani cap 7…Este foarte important sa crezi din toata inima Cuvinul si sa marturisesti cea ce crezi…Dupa marturisirea credintei, devii cea ce crezi…Minunat…Tot asa se primeste toate binecuvintarile oferite..Tot ce este scris la timpul trecut (unde suntem inclusi si noi) apartine de mostenirea noastra. De exemplu..Ne-a scapat de pacat 1 petru 2 24 .Ne-a facut partas firii Dumnezeesti,….
    Ne-a scapat de blestemul legii…Ne-a dat putere,…Ne-a dat viata vesnica,….Ne-a infiat,…Ne-a dat darul neprihanirii,,,,Ne-a binecuvintat cu tot felul de binecuvintari duhovnicesti in locurile ceresti…Ne-a facut fapturi noi …Ne-a dat ungerea din partea celui Sfint.. etc..Cind credem Cuvintul si marturisim.,devine realitate …experienta ,viabil. Cind multumim Domnului aceste lucruri in timpul inchinarii, de fapt marturisim cea ce credem si devine realitate…Binecuvintarea Domului sa ramina peste tine…

    August 12, 2012 la 10:29 am

  2. Da, totul se capata prin credinta!
    Domnul sa te binecuvinteze si pe tine!

    August 12, 2012 la 12:55 pm

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s