ROSE

Slava Domnului care acopera pamantul!!!

In ultimele doua saptamani din anul 2012 mi s-au intamplat tot felul de chestii ciudate si interesante, chiar un vis extraordinar pe care l-am postat AICI, si tot ce am simtit si experimentat a fost legat de slava lui Dumnezeu, de o revarsare, de lucruri grandioase legate de revelatia lui Dumnezeu in inimile celor ce Il iubesc. Nici eu nu inteleg tot, dar vreau sa impartasesc cu voi, pentru ca stiu ca nu e din capul meu, din dorintele mele, ci Duhul Sfant mi-a transmis niste lucruri, pe care incerc sa le pun in cuvinte.

Intr-o zi m-am trezit ca mi-e camera invadata de ceva, simteam ca vine val dupa val si am inteles ca e slava Domnului, si apoi am avut senzatia ca vad ca o ceatza sau nor deasupra orasului, si mi se derula prin cap “slava Domnului care acopera pamantul”,  in alta zi am avut senzatia ca Isus e atat de aproape incat e la cativa centimetri si nu doar in ce ma priveste pe mine, ci pentru cei care il cauta, plus visul de care vb mai sus, plus alte lucruri pe care le-am simtit cand ma rugam ma fac sa trag concluzia ca ceva se intampla.

Tot in perioada asta, am trait doua faze interesante. Ma rugam si Il ceream pe El, sa mi se descopere, sa Il simt, sa Il precep, si imediat am auzit cum din partea dreapta Duhul Sfant m-a intrebat: are you ready? (esti pregatita?) si am zis Da, iar in secunda urmatoare am simtit cum din partea dreapta a intrat in mine ca o sulita si a patruns prin mine, ca un foc, am simtit ca mi s-a incalzit corpul si desi am mai trait faze ciudate nu am stiut cum sa reactionez, am stat cumva nemiscata si am asteptat sa vad ce se intampla, dupa o vreme a disparut caldura aia si am revenit la normal. In noaptea de revelion, i-am zis Domnului ca daca in mine e slava Lui, Imparatia Lui, daca tot sunt o purtatoare a slavei Lui, vreau sa creasca intensitatea acestei realitati, sa ma faca sa percep mai intens totul, si in secunda urmatoare a inceput iar ceva straniu, am simtit cum treptat s-a intensificat ceva, ungerea Duhului, prezenta Duhului, slava Domnului, numiti-o cum vreti, dar am simtit ca in decurs de cateva secunde a ajuns atat de puternic incat simteam ca explodez, si nu exagerez, simteam ca sunt la punctul maxim de suportabilitate.

La ambele faze am cerut si in secunda doi s-a declansat totul, inainte am mai avut experiente in care am simtit puternic prezenta lui Dumnezeu dar nu s-a manifestat in felul asta in sensul ca nu am primit ce ceream exact in secunda urmatoare.

Si cand ma gandeam la experientele astea am inteles ca Dumnezeu la asta ne cheama, la o relatie clara, simpla cu El in care in momentul in care i-am comuncat dorinta noastra sa si primim raspuns in secunda doi. Am simtit ca e ca un tipar pentru ceea ce vrea El in relatia cu noi, si pentru ceea ce intentioneaza sa dezvolte in noi. Si cum sa facem asta, o sa zica multi? Prin credinta fratilor, prin credinta, nu prin straduinte, ci prin credinta, prin relaxarea pe care ti-o da credinta, prin a-L lua pe Dumnezeu ca ceva real, nu o poveste, nu un mit, nu o chestie confuza, ci cea mai minunata, mareata, perfecta entitate care exista, si care ne iubeste cu o dragoste desavarsita, perfecta. Pur si simplu asteapta sa Il luam in serios, sa relationam cu El cu incredere si dragoste. Ne iubeste intr-un mod desavarsit si dragostea aceasta a Lui pentru noi e fundamentul pentru tot, a fost fundamentul pentru jertfa Sa si e fundamentul pentru relatia cu El. Si ca sa putem intelege ce inseamna dragostea perfecta, o putem compara cu dragostea omeneasca si putem vedea diferentele, adica tot ce nu vezi la om, o sa gasesti la Dumnezeu, perfectiunea dupa care tanjeste inima fiecaruia, o are El.

Cred ca s-a ajuns la o saturatie de ambele parti in ce priveste neclaritatea, cersirea aiurea, Dumnezeu vrea sa Il vedem ca pe ceva real, sa Il consideram ca fiind unicul care merita, sa spunem la revedere celorlalte lucruri carora le-am dat atentie crezand ca ne vor implini. E timpul pentru relatia aceea clara si directa cu El. Moise vorbea fata in fata cu Dumnezeu, relatia lui Moise nu era una confuza, Dumnezeu era ceva clar pentru Moise, Numeri 12:7,8. “Nu tot asa este insa cu robul Meu Moise. El este credincios in toata casa Mea. Eu ii vorbesc gura catre gura, Ma descopar lui nu prin lucruri grele de inteles, ci el vede chipul Domnului”

Moise a trait pe vremea vechiului legamant, Biblia ne spune ca legamantul nostru generat de jertfa lui Isus e mai bun decat cel pe care il avea Moise (Evrei 8). Daca el a avut o relatie directa, clara, concreta cu Dumnezeu cu atat mai mult ne e destinata noua o astfel de relatie cu El. Nu mai e mult si Isus va reveni, traim intr-o vreme in care revelatia creste extraordinar, nu inteleg multe lucruri pe care le percep in duhul in ultima vreme, dar stiu ca lucrurile se vor clarifica extrem de mult pentru cei care nu se complica in relatia lor cu Dumnezeu, ci au un singur strigat in inima lor, acela de a-L cunoaste. Pentru cei care au mai multe strigate in inima lor, pentru cei care striga si pentru lume si pentru cele spirituale, habar nu am cum vor decurge lucrurile, dar pentru cei care au o singura tanjire lucrurile vor deveni din ce in ce mai clare, si relatia cu Dumnezeu ceva simplu, concret, spectaculos, vor cere si in secunda doi vor primi, asa se intampla intr-o relatie bazata pe incredere si mai ales cand sti ca El nu are cum sa te dezamageasca.

Dumnezeu vrea relatia asta cu fiecare copil a Lui, cred ca universul intreg s-a saturat de relatia de milogeala pe care noi pocaitii am dezvoltat-o vizavi de Dumnezue, fratilor e o relatie de dragoste, de incredere, chestii pe care nu prea le cunoastem din cauza ca intre oameni nu prea exista asa ceva, dar macar ai un termen de comparatie si asa poti sa intuiesti ce inseamna perfectiunea lui Dumnezeu. Si toate astea sunt disponibile prin credinta, si clarificarea launtrica in fiecare dintre noi, ce vrem si ce nu vrem, pentru ca la urma urmei depinde de noi daca vrem la maxim sau cu jumatate de inima.

Cei ce vrem sa vedem, vom vedea clar, cei care suntem absolut disperati dupa Dumnezeu vom vedea clar, daca tot suntem cetateni ai Imparatiei cerului, Imparatia ne va fi revelata, vom sti si vom cunoaste Imparatia careia apartinem, vom experimenta lucruri incredibile, de o intensitate care pe multi ne va speria pentru ca a te intalni cu Dumnezeu nu e o chestie banala.

Dumnezeu ne va da revelatia a ceea ce suntem, a ceea ce avem, a ceea ce zace in noi ca si copii ai Lui si asta va duce la constientizarea realitatii Imparatiei lui Dumnezeu care este in noi prin Duhul Sfant. Lucrurile au inceput sa se deruleze de ceva vreme dar va creste puternic in intensitate. Ceea ce se va vedea in exterior va porni din interior, asa ca acei care cautati si asteptati sa se intample ceva, cautati in voi, nu in exterior, nu va uitati in jur dupa revarsarea Imparatiei lui Dumnezeu, uitati-va in voi, pentru ca in voi este Imparatia lui Dumnezeu, in voi se va manifesta, din voi vor curge rauri, din voi va emana slava lui Dumnezeu, voi sunteti purtatorii slavei lui Dumnezeu si pe masura ce veti realiza ce e in voi, slava asta va radia si oamenii vor simti trecand pe strada pe langa voi ca sunteti de pe alta planeta, ca emanati ceva deosebit, pentru ca in voi locuieste Isus, sunteti una cu El, si El e una cu voi. Biserica, cei sfinti, spalati prin sangele Mielului, sunt purtatorii Imparatiei lui Dumnezeu pe pamant, din ei va curge Imparatia spre cei din jur, asa ca nu va asteptati neaparat la ceva exterior, desi si asta se va intampla, uitati-va la ceea ce e in voi, pentru ca ceea ce se va manifesta in exterior va fi de fapt prelungirea a ceea ce e in voi.

Slava lui Dumnezeu, atributele maretiei Lui, sunt revelate din ce in ce mai puternic, intensitatea va creste din ce in ce mai mult, treptat, procentul va creste din ce in ce mai mult, procentul cunostintei noastre, revelatiei, desi pare fortat cand spun procent, spun asa pentru ca am simtit ca Duhul Sfant spune asta: procentul cunostintei, revelatiei va creste. E un timp in care trebuie sa ne simplificam gandirea si sa fim pe faza, sa Il cautam, pentru ca Dumnezeu nu da cu forta, cine vrea, cine are asteptari, cine tanjeste acela va primi, cine s-a saturat de lumea asta mizerabila, si a vazut, a inteles ca valorile lumii sunt zero barat, cine Il iubeste pe Dumnezeu mai presus de orice, cine nu isi iubeste viata.

„Daca vine cineva la Mine, si nu uraste pe tatal sau, pe mama sa, pe nevasta sa, pe copiii sai, pe fratii sai, pe surorile sale, ba chiar insasi viata sa, nu poate fi ucenicul Meu. (Luc.14:26) E ciudat cand Isus spune ca trebuie sa iti urasti mama, tata, nevasta, copiii, nu-i asa? Stiti bine ca nu e vb de a avea ura in sensul ca ai vrea sa le dai in cap. Am inteles cu ceva vreme in urma cam ce inseamna asta, si mi-as dori sa stau in constientizarea asta continuu, cand Il iubesti pe Dumnezeu atat de mult si esti atat de disperat dupa El, atat de concentrat pe El, incat nu mai e nevoie de nimic in plus, cand esti cu El, El e viata ta, e respiratia ta, e dragostea ta, e implinirea ta, e sursa ta, e aerul tau, e desfatarea ta, si orice altceva din jur nu poate sa aduca nimic ca sa imbunatateasca situatia, Dumnezeu e totul. Noi zicem ca Dumnezeu e pe primul loc si dupa aia nu stiu cine pe locul doi si tot asa, doar ca exista un nivel la care El nu suporta concurenta, nu-I place sa stie ca tu te bazezi pe El dar si pe locul doi, locul trei din viata ta, te-a conceput sa fi complet in El si asta inseamna la urma urmei sa urasti idea de a te implini cu orice altceva, sa urasti ideea de a te baza pe orice altceva, indiferent ca e mama, tata, familie, prieteni, averi etc. Intelegeti cat de pervertit si sucit e totul in lume si in mintea noastra neinoita? Exista un nivel de dragoste pentru Dumnezeu pe care daca o atingi vei intelege foarte clar ce inseamna versetul de mai sus, versetul asta nu se poate explica foarte bine, nu se poate intelege decat cand ajungi in punctul in care El e totul, atunci intelegi ce a vrut Isus sa spuna.

Poate am fost imprastiata in idei, imi cer iertare pentru greselile de exprimare, am scris in graba articolul, mi-e si greu sa insumez in cuvinte ceea ce am vazut, auzit si perceput in ultima vreme, incerc sa ma dumiresc si eu ce si cum. Abia astept sa vad ce urmeaza, nu ma astept sa se intample ceva dintr-o data, stiu ca e un proces, pentru ca altfel am crapa cu totii, slava lui Dumnezeu nu e o chestie banala, e imens totul si poate avem nevoie sa ne obisnuim treptat cu unele chestii. E clar suntem pe ultima suta de metrii cu omenirea si pamantul asta, vine ploaia tarzie, vine secerisul de final, vine slava Domnului care va acoperi pamantul, vine revelatia profunda a ceea ce suntem, noi nu suntem pamantesti, se arata mireasa lui Hristos. Slava Lui, abia astept!!

3 responses

  1. ana nagy

    Multumesc ca ai impartasit cu noi, am ramas incurajata si pusa pe ganduri, voi mai recitii e de mare folos; cu siguranta ai fost inspirata de DOmnul

    Ianuarie 7, 2013 la 5:23 am

  2. Roxi

    Explicatia pt versetul din Luca14:26:
    Richard W. spunea ca limba ebraica este fff saraca.
    verbul ,,a urî,, poate fi inlocuit cu vb ,,a prefera,, (care nu este in lb ebraica.)
    Daca preferi mai mult pe tatal tau,pe mama ta, sau fratele tau mai mult decat pe Isus, nu esti vrednic de El….

    Ianuarie 21, 2013 la 8:22 pm

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s