ROSE

Posts tagged “libertate

Libertatea la carismatici

În lumea carismatica se canta mult despre libertate. Sunt liber, aoleu ce liber sunt. Lumea sare, striga, pana la epuizare ca să arate gradul de libertate.

Și brusc după ce se termina cântarea, tânărul carismatic ia poziția individului care este, poate și știe, iar când tre sa treacă pe lângă cineva pe care îl vede în fiecare duminica, poate de mai multe ori pe saptamana, se uita în ochii persoanei sau își propune o trecere falnica și trece ca Vodă prin loboda fără sa salute, nene. Asta de liber ce e de sine…..


TOTUL DEPLIN IN EL!!!

Domnul sa-ti fie desfatarea, si El iti va da TOT ce-ti doreste inima. (Ps.37:4)

Cautati mai intai Imparatia lui Dumnezeu si neprihanirea Lui, si toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. (Mat.6:33)

Voi aveti TOTUL deplin in El, care este Capul oricarei domnii si stapaniri. (Col.2:10) (Cornilescu)

şi în El, Care este capul oricărei stăpâniri şi autorităţi, sunteţi şi voi compleţi  (NTR)

and you are complete in Him, who is the head of all principality and power (NKJV)

Garantat nu iti vei gasi implinirea si libertatea decat daca traiesti realitatea acestor versete. Nimic altceva, absolut nimic altceva nu va putea sa iti aduca echilibrul pe care fiecare om si-l doreste, absolut nimic altceva decat cunoasterea Lui, cunoasterea si experimentarea dragostei Lui, nimic altceva decat desfatarea in prezenta Lui, nimic altceva decat contopirea cu El. In rest totul e desertaciune a desertaciunilor si goana dupa vant. Dependenta launtrica de orice altceva sau altcineva decat de Dumnezeu e calea perfecta spre autodistrugere. Wake up!!!


Eliberare de legaturile diavolului – Guillermo Maldonado

De la minutul 42 Guillermo Maldonado se roaga pentru eliberare de o gramada de demoni si blesteme, cine intelege spaniola si nu numai si are nevoie de eliberare, va incurajez sa va uitati, e o ungerea puternica a Duhului Sfant in video-ul asta.

AICI  o emisiune a lui Sid Roth, pe aceeasi tema cu Guillermo Maldonado


David – liber de religiozitate

David, un baietandru, este trimis de tatal lui cu merinde la fratii lui care se aflau in randurile armatei lui Saul, carora le tremurau izmenele in fata filistenilor si implicit in fata lui Goliat. Chiar daca in fata intregii lui familii, Samuel il unge pe David (1Samuel 16:13), nici unul dintre ei nu isi schimba parerea despre mezinul familiei. David era cel mic, neinsemnat, caruia cel mult ii putea fi incredintata merindea, ca sa o duca fratilor lui care erau la razboi (1Samuel 17:17). David este luat la misto de toata lumea, fratele lui cel mai mare Eliab, il acuza inclusiv de mandrie la care David are o reactie care ma face sa cred ca i-a stat mintea in loc, neimaginandu-si cum poate fi acuzat de asa ceva, cand toata viata a fost desconsideratul familiei (1Samuel 17:28-29).

Saul face si el cunostinta cu David care prin ungerea pe care o avea cantand la arfa, punea pe fuga duhul rau care il chinuia pe imparat, dar cu toate astea desi banuiesc ca a inteles puterea lui Dumnezeu din viata lui David, il ia peste picior, atunci cand acesta hotaraste sa mearga sa se bata cu Goliat. „Saul a zis lui David: nu poti sa te duci sa te bati cu Filisteanul acesta, caci tu esti un copil, si el este un om razboinic din tineretea lui” .(v33) David incearca sa se bata cu tot sistemul, sa se furiseze cumva sa ajunga in fata lui Goliat, ii explica lui Saul, ca desi e un copil slab la urma urmei, are o oarecare experienta in lupta, si incearca sa ii sugereze cumva ca el nu merge acolo prin puterea lui ci are pe cineva Atotputernic de partea lui, iar acel Atotputernic va castiga batalia.

Saul banuiesc ca nu a mai avut nici chef, nici rabdare sa ii spuna inca odata lui David ca nu are nici o sansa in fata lui Goliat, si imaginandu-si deja cum David va fi facut snitzel de Goliat, ii da acordul : „Du-te si Domnul sa fie cu tine”. Ma aventurez si spun ca acest „Domnul sa fie cu tine”, a fost ceva de genul „Du-te si mori, daca vrei neaparat”, sunt sigura ca Saul nu a avut strop de incredere in actiunea lui David. Saul cel religios a bagat o fraza spirituala, sa sune bine, Biblia ne spune ca Duhul Domnului se departase de la Saul (1Samuel 16:14), asa ca acea propozitie nu a avut decat o incarcatura religioasa cel mult, si o doza de misto.

Si ca totul sa fie pus in sabloane, sa nu existe libertatea si calauzirea Duhului, Saul il imbraca pe David cu hainele lui: „adica, cum sa mergi Davide la lupta asa cu tricoul si pantalonii tai, nu, tu trebuie sa iti iei costumul, camasa, pantalonii de stofa calcati la dunga, baticul, fusta, bluza de mohair, ciorapii de duminica, poseta, si na, daca vrei du-te, fa ce vrei, dar prima data echipamentul, nu uita de echipamentul exterior, ne faci de ras daca te duci asa in tricoul tau cu inscripitii, in blugi, e rusine Davide, pe mine ma doare in cot ca o sa fi facut franjuri de Goliat, sincer iti spun, dar nu mi-e tot una de imaginea ta, ia mai strange-ti putin parul, bretonul nu iti sta chiar bine, stai putin sa cautam stilistul penti sau cde si apoi poti sa mergi linistit, nu ne vom mai vedea, vei muri strangulat de batic cand te va invarti Goliat prin aer, dar nu ma intereseaza asta Davide, mori linistit, e demn sa mori in felul asta, decat sa bati demonii imbracat in echipament necorespunzator, mai bine mori dar echipat corespunzator”.

David la fel ca si prietenul lui Ionatan, nu au fost niste rebeli, dar nici nu s-au supus regulilor prostesti. Mi-l imaginez pe David imbracat in imbracamintea lui Saul, intorcand ochii pe dos, gandindu-se la ce i se intampla, gandindu-se ca nu are cu cine vorbi, ca nimeni nu il intelege, ca Saul e prea religios sa poata purta un dialog cu el, sa ii explice. David incearca sa nu provoace un conflict, dar vede clar ca oricat ai vrea sa fie pace nu poti, trebuie sa limitezi libertatea Duhului, daca vrei sa impaci si omul, asa ca vazand ca nu are libertate de miscare purtand imbracamintea lui Saul, se dezbraca de aceasta si absolut pe cont propriu, insotit doar de Dumnezeu si de puterea Lui, merge impotriva lui Goliat. Si stim cu totii ce i-a facut David lui Goliat.


Duhul religiozitatii!

 

ball-n-chain-guy_rubberballDuhul de religiozitate, un duh nesimtit, perfid, fatarnic care opreste multe inimi sa se simta libere, duh care ii hartuieste pe majoritatea crestinilor, acei care simt ca ceva nu este in regula, ca nu se simt impliniti in relatia lor cu Dumnezeu, desi sunt sinceri si nu traiesc in felul lumii. Din pacate noi, poporul Domnului pierim din lipsa de cunostinta sau cel putin pierdem timp pretios din cauza aceasta, pentru ca nu se vorbeste despre acest duh in biserici, duh care de altfel ii calauzeste pe multi liderii religiosi si atunci cine sa mai predice despre asta.

Un duh care probabil te hartuieste si pe tine, care te chinuie si pe tine. Stim ca crestinii nu pot fi posedati demonic pentru ca in ei locuieste Duhul Sfant, dar crestinii pot fi hartuiti de duhurile demonice care ii retin de la a gusta pe deplin ceea ce de fapt este dreptul lor.

Atatia sufera din cauza acestui duh, majoritatea nestiind, dar simtind ca ceva nu functineaza cum trebuie, altii s-au obisnuit asa mult cu prezenta lui in preajma incat a ajuns sa faca parte din decorul vietii lor de crestini. Nu ma refer aici la regulile de imbracaminte care au in spate un astfel de duh (este un aspect prea nesemnificativ), ci ma refer la regulile de inima, de duh, careparalizeaza, care inhiba fiinta umana, care aduce rusine cand de fapt ar trebui sa existe bucurie, care in nesimtirea lor isi pun etichete religioase, mai mai sa se dea a fi izvorate din Isus.

Isus ajungand in inima unui om o descatuseaza, nu o limiteaza, o face sa fie libera, sa zburde, Isus este dragoste, si dragostea elibereaza. Duhul de religiozitate a pus o naframa pe ochii celor din lume facandu-i sa creada, ca a veni la Isus inseamna a veni la reguli, tristete si apasare. Lupta cu firea poate fi dura, dar relatia cu Isus in sine este libertate in mijlocul furtunii, descatusare in mijlocul cutremurelor, eliberare in mijlocul situatiilor aparent fara iesire, relatia cu Isus inseamnalibertate in Duhul Sfant si cuvantul LIBERTATE spune tot.

Anul trecut intr-o intalnire restransa de rugaciune, prezenta lui Dumnezeu a coborat puternic peste noi si la un moment dat fara sa imi fi propus m-am trezit poruncind cu autoritate duhului de religiozitate sa plece din mijlocul nostru si efectiv am simtit cum ceva s-a rupt, iar in secundele urmatoare  am deschis ochii pentru ca vroiam sa ma asigur ca mai sunt inca in camera respectiva, ceva a explodat pur si simplu in atmosfera. Mi-e greu sa relatez exact ce si cum, pentru ca asa cum se intampla de obicei nu se gasesc cuvintele potrivite, dar a avut loc o descatusare in duhul atat de puternica incat libertatea pe care am simtit-o ulterior mi-a dat impresia ca m-am mutat in alt spatiu.

Atunci mi-am dat seama de diferenta. Duhul de religiozitate ne va da tarcoale tuturor, unii si l-au facut un prieten de nadejde, i-au si pus in mana o Biblie, au toate justificarile pentru a-l lasa pe acest duh sa ii conduca, dar cei care simtiti ca vreti mai mult in relatia cu Dumnezeu, cei care va loviti de tavan de fiecare data cand vreti sa inaintati in rugaciune si inchinare, va opriti mereu inainte de a gusta, va indemn din toata inima, luati armatura, adresati-va cu autoritate in Numele lui Isus acestui duh obraznic si perfid si alungati-l, puneti-l pe fuga, calcati-l in picioare, revendicati-va libertatea in Hristos care va fost furata si eliberati-va de incatusarile religioase.

Noi nu avem de luptat impotriva carnii si sangelui, nu impotriva popilor si liderilor, ci impotriva domniilor si stapanirilor care stau in spatele actiunilor si evenimentelor.

Duhurile rautatii sunt printre noi si nu am fost invatati sa ne impotrivim lor, de la amvon de nenumarate ori sunt puse pe seama voii lui Dumnezeu actiunile nimicitoare ale diavolului prin celebra fraza: „n-avem ce face,  asta a fost voia lui Dumnezeu”. Ar trebui sa discernem lucrurile si cand de vina este un demon, cand de vina este diavolul sa facem ceea ce Biblia ne indeamna, sa ne impotrivim tare in credinta si il vom alunga.

Demonul religiozitatii trebuie demascat, fiecare dintre voi stiti bine acea retinere care va innebuneste de multe ori, ati vrea sa fiti liberi in duhurile voastre, dar inclusiv in camera de rugaciune exista o neputinta de a va descatusa. Isus ti-a dat putere si autoritate, foloseste Numele Lui si pune-l pe fuga pe diavol indiferent sub ce forma vine in preajma ta. Daca noi nu il hartuim si nu il calcam in picioare, cu siguranta o sa faca el asta cu noi. Asa ca elibereaza-te, nu mai pierde timpul si elibereaza-te.


Vie Imparatia Ta!

Black & White WorshipNu inteleg de ce trebuie sa asteptam sa murim ca sa experimentam cerul ! Sistemul nostru religios ne-a invatat sa ne multumim cu putin, ne spune si ne repeta de generatii lucruri care nu au legatura cu adevarul Bibliei, asa am perpetuat o stare de autocompatimire si de traire mediocra crestina. Dumnezeu nu vrea asta pentru noi, se pare ca noi ne multumim cu faramiturile care cad de la masa Stapanului, dar El vrea sa stam la masa cu Stapanul, Stapan care ne este Mantuitor si Prieten, Stapan care ne este Tata. Vad ca noi copiii desi avem dreptul la a experimenta cerul aici pe pamant in relatiile dintre noi si in partasia cu El, ne place sa traim lucruri usoare, generale, care ne duc la epuizare.

Da, trebuie platit un pret pentru ca rugaciunea lui Isus sa se implineasca in viata mea si a ta: « Vie Imparatia Ta precum in cer asa si pe pamant! » Pretul ascultarii, pretul mortii fata de sine, pretul crucii. Oare nu se merita ? Oare nu merita sa platim pretul pentru a experimenta cerul chiar aici pe pamant ? Majoritatea dintre noi avem nevoie ca cineva sa ne ia de umeri, sa ne scuture si sa ne spuna :  « mai, nu te mai multumi cu putin cand poti avea totul ». Nu sunt adepta predicilor cu strigaturi, dar la gradul de adormire si complacere in mediocru, ne trebuie un soc, terapia prin soc este singura solutie pentru multi.

Duhul Sfant ne asteapta in camerele noastre de rugaciune, vrea sa ne reveleze cerul, dar trebuie sa ne facem timp pentru El. Alta scurtatura pentru a ajunge in prezenta Lui nu exista. Un program la biserica in care simti prezenta Lui nu e suficient ca aceasta stare sa se perpetueze, trebuie platit pretul de a petrece timp cu El. Doar ca o persoana unsa de Dumnezeu se roaga pentru tine si simti ca El te atinge, nu este suficient ca tot restul vietii sa fi intr-o stare spirituala buna, trebuie sa dezvolti o relatie personala cu El, acolo unde esti doar tu si El. Acolo poti sa fi ciudat fara sa fi judecat de cei care stiu totul si cunosc totul, acolo poti sa canti, sa sari, sa stai, sa te misti cum vrei, sa fii sincer cu El, sinceritatea uneori te face sa devii ciudat, in camera ta nu trebuie sa iti protejezi imaginea in fata nimanui, te poti dezlantui, acolo nu ai nici o scuza ca X si Y te vor judeca pentru felul in care te inchini sau pentru felul in care te rogi, acolo poti sa te abandonezi cu totul in mana Lui fara sa te temi cum va arata totul, poti sa plangi, sa te tavalesti pe jos de plans.

Avantajul camerei de rugaciune, a singuratatii cu El este ca te poti dezlantui in voie si exersand libertatea de a vorbind deschis cu El, de a te inchina liber Lui, de a fi liber, te vei trezi ca nu o sa mai conteze asa mult la biserica daca X va fi socat ca tu ridici mainile in inchinare, nu te va mai interesa pentru ca deja inlauntrul tau este creata legatura aceea minunata cu El si restul este neimportant, chiar si parerea celor atotstiutori paleste in fata prezentei Lui care te invalue. Cei care va simtiti stanjeniti in public sa fiti liberi in inchinare, aceasta este calea spre descatusare, petreceti timp cu El in camera voastra si apoi va deveni ceva normal sa fiti liberi si in public, fara sa va mai rusinati, El va deveni mult prea real ca sa va mai intereseze ce spune unul sau altul.

Mediteaza la propozitia aceasta « VIE IMPARATIA TA PRECUM IN CER SI PE PAMANT » ! Gandeste-te ce inseamna Imparatia Lui si cere-I sa vina in viata ta, tanjeste dupa ea, fi disperat si o sa primesti raspuns. Cred ca Dumnezeu este disperat cand ne vede ca mancam rogojini cand la masa Lui ne sunt la indemana bucate alese. Nimeni nu te poate forta sa faci un pas, sa iei si sa gusti bucatele alese, doar tu poti face aceasta, nici macar El nu te va forta. Totul este la alegerea noastra.


ELIBEREAZA-TE!!!

passion_05_worship_editDe ani de zile ma uit pe internet la conferinte, predici, concerte ale crestinilor de afara si cand mi se intampla sa urmareasc predici sau conferinte din Romania am un soc, imi trebuie minute in sir sa ma pliez pe atmosfera plina de rigiditate, de retinere si sobrietate din intalnirile bisericesti romanesti. Chiar filmuletele din tabere unde se stie ca tinerii se simt liberi macar pentru cateva zile dupa care se integreaza urgent in atmosfera morocanoasa din biserica, chiar si acolo se poate vedea un blestem de care nu stiu daca vom scapa vreodata, blestemul aparentei, a rusini de a fi liber, a retinerii, o retinere pe care o avem infiltrata in maduva oaselor. Dumnezeu ne-a creat sa fim liberi, doar ca desi ne dorim aceasta libertate de mici suntem invatati sa o anihilam si sa ne auto-legam cu tot felul de lucruri care ne opresc din a gusta ce bun este Domnul.

Biblia pentru noi e un fel de ziar, pe care unii dintre noi il citesc zilnic, altii mai rar, in care gasim informatii cu care ne hranim cultura, teologia, dar pe care in nici un caz nu avem de gand sa o luam logic si sa o aplicam. Specia umana nu face altceva decat sa Il condamne pe Dumnezeu pentru neregulile pe care singura si le-a cladit. Cum vrei sa functionezi bine daca te incapatanezi sa te alimentezi cu motorina cand tu ai fost creat pentru benzina ? Cum vrei sa iti simti spiritul liber cand tu cu propria ta vointa accepti, ba chiar cladesti ziduri peste ziduri pentru a te incatusa si a te strivi la urma urmei sub povara propriilor reguli ca apoi sa Il invinovatesti pe Dumnezeu pentru ca nu se tine de cuvant.

Putini au reusit sa se elibereze de blestemul acesta romanesc al traditiei, la noi este pacat sa fi liber in Hristos, sa Il lauzi ridicand mainile, batand din palme, sa il lauzi cu jocuri, asa cum spune in Psalmul 149 :3.

La noi este pacat aplicarea Bibliei, in 99,99% din bisericile romanesti aplicarea Bibliei este un pacat de moarte. Imi vine sa rad, pentru ca este o situatie absolut incredibila, a fi liber in inchinare este o mare rusine si te poti trezi ca fiind catalogat nebun, rebel, mai destept decat altii, fanatic, o imensa pricina de poticnire. Hristos a devenit o pricina de poticnire in propriul Sau templu, mesajul Bibliei a devenit o pricina de poticnire tocmai in locul in care teoretic este predicat mesajul ei. Luam doar ce ne convine, ce se potriveste cu datina, doar lucrurile care nu starnesc demonii care salasluiesc in buna voie in biserici, luam lucrurile care sa impace si capra si varza, sa nu cumva sa starnim reactii. Un popor de lasi, de oameni care habar nu avem sa gustam din Dumnezeul nostru infinit si care preferam sa traim tarandu-ne, dar nu renuntam la mandria noastra, nu acceptam adevarul, mai bine murim decat sa schimbam ce trebuie schimbat, ne legam de gat cu obiceiuri pe care diavolul la adora pentru ca ne fac sa traim limitat.

Stiu ca adevarul este o povara pentru multi, a-l asculta sau a-l citii poate duce la alergie, dar eu nu exist pe lumea aceasta ca sa perii ceva ce trebuie desfintat, asa ca cei care au auzul sensibil vor fi tulburati cu siguranta de ceea ce am scris mai sus.

LUCREAZA LA ELIBERAREA TA ! DESCATUSEAZA-TE DE LEGATURILE DIAVOLULUI CARE AU DEVENIT REGULI IN BISERICI ! ELIBEREAZA-TE SI GUSTA DIN ISUS, ITI STA IN PUTERE SA TE ELIBEREZI, INCEPE IN CAMERA TA DE RUGACIUNE SI INCHINA-TE LUI LIBER, VEI GUSTA CERUL, UN CER CARE NU SE GUSTA DACA TE AUTOSTRANGULEZI CU RETINERE, CU REGULI, CU RUSINE.


” ” „PRICINA DE POTICNIRE” ” „

– “Casa Mea se va chema o casa de rugaciune, dar voi ati facut din ea o pestera de talhari”(Matei 21:13)
– “Vai Isuse, nu poti folosi astfel de cuvinte, ai putea fi o pricina de poticnire pentru farisei si carturari, o sa se poticneasca in Tine, poate i-ai jignit, ar trebui sa le ceri scuze”
– “Serpi, pui de naparci! Cum veti scapa de pedeapsa gheenei?”(Matei 23:33)
“Fariseu orb! Curata intai partea dinlauntru a paharului si a bliduui pentruca si partea de afara sa fie curate” (Matei 23:33)
– Isuse, Tu chiar nu intelegi regula noastra, ar trebui sa te acomodezi cu regulile de pe pamant din moment ce ai ales sa vii pe pamant. La noi se practica “pricina de poticnire” si daca spui astfel de lucruri ajungi sa fi pricina de poticnire ceea ce este un pacat mai mare ca oricare altul, asa ca ar fi mai bine sa folosesti cuvinte blande, fara pui de naparci, fara serpi, fara talhari”

Credeti vreo clipa ca Isus s-a preocupat de acest aspect? Bineinteles ca NU. El nu s-a ascuns ca noi in spatele acestei “pricini de poticnire”, a preferat sa fie numit o “pricina de poticnire” decat sa fie fatarnic.
Ati observat ca nu putem spune adevarul pentru ca putem fi pricina de poticnire si nu este bine, e de preferat lasitatea si duplicitatea. Nu putem sa ne trezim din banal si sa fim radicali pentru Dumnezeu, sa umblam in adevar, pentru ca suntem o pricina de poticnire. Nu putem fi nebuni pentru Hristos, sa calcam in picioare traditia si sa gustam libertatea in El pentru ca suntem o pricina de poticnire.
Grozav argument avem, cel mai “grozav” posibil!

De multa vreme ma intreb oare de ce pricina de poticnire nu functioneaza decat dintr-o singura directie. Doar o anumita categorie de oameni poate fi tulburata de cealalata categorie de oameni, invers niciodata nu e valabil. Daca implinesc Biblia si bat din palme in biserica o sa fiu o pricina de poticnire pentru majoritatea fratilor si surorilor. Ei care se enerveaza pentru ca eu as implini Biblia, nu vor recunoaste niciodata ca pot fi si ei o pricina de poticnire pentru mine. Surorile care se imbraca modest in pantaloni si fara batic sunt o pricina de poticnire pentru cele care poarta fusta si batic. Invers niciodata!! OARE DE CE???????? Mi se pare incorect!!

Poate tu care fluturi in dreapta si stanga teoria “pricinii de poticnire” sa fi de fapt pricina de poticnire in adevaratul sens al cuvantului prin insasi incapatanarea de a te tine de niste legi omenesti. Cei care sunt instigati permanent la a se enerva si intrista din cauza ingustimii mintii si sufletelor unora nu o sa li se permita niciodata sa spuna ca cei care le macina nervii sunt o pricina de poticnire pentru ei. Nu, in directia aceasta totul e ok, de fapt ei sunt o pricina de poticnire pentru cei care de fapt sunt pricina de poticnire adevarata. Si in Biblie si in zilele noastre cei care L-au cautat pe Dumnezeu din toata inima si L-au lasat sa faca ce vrea cu vietile lor, au ajuns mai devreme sau mai tarziu o pricina de poticnire pentru cei religiosi.

Observ pe zi ce trece ca traim intr-o lume intoarsa pe dos, biserica este un vin amestecat cu muulta apa incat abia mai sesizezi ca a fost vorba odata de vin, ne pacalim unii pe altii si avem impresia ca traim, cand de fapt perpetuam o stare de moarte spirituala in detrimentul mortii eului, ne invartim in jurul cozii si ii dam din ce in ce mai multa satisfactie diavolului prin preocuparile noastre “religioase”. Cand o sa ajungem in cer prin HAR, o sa ne speriem foarte rau cand vom vedea ca de fapt in cer nu exista preocuparile “spirituale” pe care le avem in bisericile noastre si ca de fapt este vorba de altceva.