ROSE

Posts tagged “slujire

Viata condusa de toane vs Viata condusa de scopuri

Cine stie sa faca bine si nu face savarseste in pacat. Iacov 4:17

Nicaieri in Biblie nu o sa gasesti ceva de genul: cine are chef, cine simte ca vrea, cine e entuziasmat, cine are determinare, cine are motivatie, acela sa faca binele. NU. Biblia ne spune ca daca stim sa facem un bine, daca ne duce capul sa il facem si din diverse motive nu il facem, am pacatuit, daca stim ca fratele nostru are o problema si putem sa il ajutam dar din lipsa de chef, din lipsa de entuziasm, din lipsa de toana favorabila, nu ajuti, savarsesti un pacat.

Crestinul nu traieste prin toane, prin simtiri, ci prin credinta, el nu se calauzeste dupa dispozitia pe care o are, ci actioneaza si ajuta pentru ca stie ca asta e menirea lui, chiar daca il doare capul in ziua aia, chiar daca e deprimat, undeva in adancul inimii lui stie ca Isus in locul lui ar fi ajutat si pentru ca el e urmasul lui Isus sare in ajutorul celor care au nevoie.

Cel care ajuta doar cand are chef, si se ghideaza dupa simtiri, acela isi hraneste firea, face doar ce vrea firea, e condus de fire. Umblarea cu Isus implica moartea fata de fire, implica urmarea lui Isus care atunci cand a trebuit sa moara pe cruce in gradina Ghetimani, fiind sub presiune a spus: „Tata, daca este cu putinta, departeaza dela Mine paharul acesta. Totusi nu cum voiesc Eu ci cum voiesti Tu”. Strans in menghina Isus a intrebat daca nu exista totusi posibilitatea de a scapa de chin, dar din dragoste a acceptat voia lui Dumnezeu.

Isus nu avea dispozitia, dorinta maxima de a muri, nu i-a placut suferinta, a incercat, a intrebat daca nu cumva exista alta solutie, dar dincolo de starea Lui sufleteasca a ales sa moara pentru ca asa a vrut Tatal. Voia Tatalui a fost voia suprema de care El a ascultat. Ce ar fi insemnat ca Isus sa se fi lasat condus de toanele momentului, de indispozitia de moment, de suferinta Lui si sa refuze sa ajute omenirea sa ajunga la mantuire?

Multi, prea multi se roaga ca Domnul sa lucreze prin ei intr-un mod deosebit, dar nu fac lucrurile care sunt in preajma lor. Dumnezeu le-a dat de lucru in preajma, sa incurajeze, sa ajute, dar pentru ca toanele de moment nu sunt foarte favorabile, nu fac ceea ce ar trebui sa faca, dar asteapta marea lucrare a lui Dumnezeu. Daca nu esti credincios in lucrurile mici nu iti vor fi incredintate lucrurile mari. Daca nu faci ce trebuie cu lucrurile din preajma, nu vei face ce trebuie daca vei fi aruncat intr-o lucrare in alta parte. Noi incercam sa Il fentam pe Dumnezeu dar El nu isi va risipi lucrarea cu tine daca nu stii sa renunti la tine, sa iti iei crucea si sa ajuti pe cel de langa tine, care e acum langa tine, te vei invarti ca poporul Israel 40 de ani in pustie, in cerc, si nu vei progresa in veac.

Garantat nu vei primi lucrurile mari daca nu vei absolvi scoala lucrurilor mici.

Principiul conform caruia fac numai ce vreau, ce simt, ce am chef, e un principiu venit din lume, poti vedea la tv nenumarate emisiuni in care inima omului si toanele ei sunt inaltate si considerate ghidul suprem in umblarea de zi cu zi, insa noi nu am fost chemati la haos, la a ne ghida dupa mofturile inimii noastre, noi am fost chemati sa ne ghidam dupa inima lui Isus care nu e schimbatoare, care e la fel din vesnicii in vesnicii.

Atletul se supune unor reguli ca sa ajunga la performanta, crestinul la fel trebuie sa moara fata de toanele lui, sa se antreneze, sa refuze a merge la fiecare „petrecere”, sa renunte sa „manance” orice, sa renunte la toanele de a nu se antrena, sa stie care e telul, viziunea, scopul vietii si sa dea totul pentru asta.
Daca te lasi la cheremul toanelor si chefului, vei culege haos.

Reclame

Tovarasiile rele strica obiceiurile bune

Nu va inselati : „Tovarasiile rele strica obiceiurile bune” 1 Corinteni 15:33.

Cand te insotesti cu insensibilii, o sa te molipsesti si tu de la ei, daca te imprietenesti si petreci mult timp cu ei, si nu esti un extremist al slujirii, si daca nu vei fugi cat mai repede din anturajul lor, te vor acapara, treptat vei deveni si tu un insensibil, un egoist, un om caruia nu ii pasa decat de propria persoana. Proverbul care spune: „Spune-mi cu cine te insotesti sa iti spun cine esti”, este unul foarte real. Degeaba tinerii se incapataneaza necrezand aceste vorbe, comportamentul celor cu care vorbesti cel mai mult se va lipi de tine fara sa vrei, te va cobora, sau te va inalta, te va face sa stralucesti sau te va face sa mirosi urat.

Daca vei sta prea mult in prezenta celor pe care ii doare in cot de tot, daca vei sta de vorba prea mult cu astfel de oameni ca si prieteni, o sa te trezesti acaparat bucatica cu bucatica de atitudinea lor. Insensibilitatea si nesimtirea sunt contagioase, asa ca mare atentie. Daca nu te simti stapan pe tine sa pui la punct aceste comportamente in cei din jur, nu mai petrece timp cu ei, o sa te sufoce cu ignoranta lor si egoismul care ii caracterizeaza.

Destui oameni care au fost chemati  de Dumnezeu la o lucrare, stau si pierd timpul in preajma celor care au un vocabular crestin, au o haina de crestin, dar au o inima insensibila, care reusesc sa pacaleasca prin imaginea lor religioasa, dar care nu fac absolut nimic in ce priveste slujirea la care ne-a chemat Dumnezeu, slujirea aproapelui, vaduvei, orfanului, bolnavului, puscariasului.

Biserica intr-un procent destul de mare este formata din insensibili, insensibili fata de nevoia celui de langa ei, insensibili fata de tot ce misca, cu exceptia lucrurilor care le aduc beneficii. Anumite comunitati au insensibilitatea transmisa din generatie in generatie, nimeni nu este constient de pacatul in care zac cu totii, totul este bine si frumos.  Cunoaste-ti oameni care va suna doar cand au nevoie de voi, dar teoretic va sunt prieteni? Lasati-i nu au nimic de a face cu prietenia in sine, au de a face doar cu egoismul, a petrece timp in jurul unor astfel de oameni este un timp pierdut.

Stiu ca e radical ce spun, stiu ca pare necrestineste ce spun, dar prieteniile rele strica obiceiurile bune. Nesimtirea si indiferenta nu sunt percepute ca si pacate, asa ca multi ar crede ca exagerez, dar cum minciuna si uciderea sunt pacate asa si nesimtirea si indiferenta sunt pacate. Si pentru indiferenta poti merge in iad la fel de bine ca si pentru crima. Isus nu a spus „Duceti-va de la Mine”, unor criminali ci unor indiferenti. E socant, nu? Asa ca daca ai prieteni care au tot felul de activitati religioase, care se cred pocaiti dar nu misca un deget in a-i ajuta pe cei din jur, care nu te suna decat cand au nevoie de tine, ai doua solutii, ori ii bati la cap pana se pocaiesc sau pana nu o sa te mai suporte, sau solutia a doua este sa ii lasi balta, pentru ca a avea partasie cu indiferenta te va duce si pe tine in aceeasi stare, iti va strica obiceiul bun al slujirii si te va transforma intr-un om care isi vede de propriile treburi si pentru care nu conteaza decat propria persoana.

1 Timotei 3:

1. Sa stii ca in zilele din urma vor fi vremuri grele.
2. Caci oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, laudarosi, trufasi, hulitori, neascultatori de parinti, nemultumitori, fara evlavie,
3. fara dragoste fireasca, neinduplecati, clevetitori, neinfranati, neimblanziti, neiubitori de bine,
4. vanzatori, obraznici, ingamfati; iubitori mai mult de placeri decat iubitori de Dumnezeu;
5. avand doar o forma de evlavie, dar tagaduindu-i puterea. Departeaza-te de oamenii acestia.


Cine este de vina?

saracieDaca exista saraci printre noi, printre fratii si surorile noastre in Hristos, nu este nici vina statului, guvernului, si in multe cazuri nici vina celor in cauza. Pentru ca daca tu sau eu ne-am fi nascut in familia in care s-au nascut ei, daca am fi mostenit blestemele si legaturile demonice pe care le-au mostenit ei, daca am fi avut parte de circumstantele din viata lor, nu ne-am fi descurcat cu nimic mai bine, sau poate nici nu am mai fi in viata, pentru ca am fi clacat. Daca ne-ar fi fost ucisa vointa de  a mai face ceva cu viata asta, daca nimeni nu s-ar fi ocupat de sufletul nostru, daca ne-ar fi lovit depresia aia crancena, daca ne-ar fi lovit boala tot crancena, cu nimic nu ne-am fi descurcat mai bine.

Asa de pe margine, asa fara sa fi purtat bagajul de probleme pe care l-au purtat ei, e usor sa dam sfaturi, e usor sa spunem ca noi am face altfel, ca noi am schimba asta , asta si asta, dar daca pentru 5 minute am ajunge in locul lor cred ca ne-ar pieri cheful de sfaturi, profesia de „prieten a lui Iov” este una foarte raspandita si lejera, nu costa nimic. Si concluzia la care am ajuns este ca daca in randul poporului lui Dumnezeu sunt saraci, de vina e comunitatea aceea de crestini din care acestia fac parte.

Ca de obicei stiu ca exista exceptii despre care nu voi vorbi acum, dar in mare masura nepasarea crestinilor duce la adancirea si mai mult in saracie si disperare a celor saraci si disperati. Nu guvernul e de vina, nu situatia economica e de vina, din cate stiu nu suntem in Africa, nu suntem chiar lipiti pamantului de saracie, vad ca bisericile (cladirile) sunt bine dotate, au de toate, arata bine, si se fac investitii foarte mari in ziduri.

Ciudat este ca in Matei 25:34-46 nu ni se spune ca Dumnezeu o sa ne intrebe cate biserici (cladiri) am zidit, ci daca am fost sau nu sa vizitam puscariasii (la propriu si la figurat), daca am fost la bolnav sa il intrebam daca mai poate, daca am imbracat si hranit pe cel sarac, pe Dumnezeu il intereseaza oamenii. Stiu ca multor saraci daca le dai bani ii risipesc aiurea, nestiinta de a administra banii i-a adus pe unii in situatia in care sunt, dar s-a inventat mersul la cumparaturi, asa nu o sa poti sa ii acuzi ca au baut painea si ca au fumat carnea, te duci si cumperi ce crezi ca e de trebuinta pentru om si gata, problema s-a incheiat. Omul mananca si se satura, nu mai umbla jegos si te bucuri si tu, si el si Dumnezeu. Ii condamnam pe ei ca nu stiu sa isi administreze banii, dar daca am avea un pic de intelepciune si inventivitate am putea evita nestiinta lor sau prostia de a risipi ceea ce le este daruit.

Mi s-a intamplat de cateva ori ca judecata mea sa fie una eronata iar voia lui Dumnezeu de fapt sa fie alta. Am judecat furata fiind de aparente si am crezut ca nu trebuie sa ajut o anumita persoana, iar Dumnezeu m-a facut sa inteleg ca inima Lui simte altfel pentru acea persoana, si nu am putut decat sa imi fie rusine ca am actionat orbita fiind de legea dreptatii omenesti cand de fapt trebuia sa actionez bazandu-ma pe legea dragostei. De prea multe ori ne credem destepti si venim cu o multime de argumente pentru a ne justifica lipsa de dragoste, lenea de a sluji si ajuta, iar pe Dumnezeu nu Il intereseaza scuzele noastre.


Din arhiva ( Prietenie + Slujire = Prietenie adevarata)

picture1Prietenie + Slujire = Prietenie adevarata (1)

Anul acesta mi-am dat seama de superficialitatea relatiilor de prietenie dintre oameni si am meditat mult la acest aspect ajungand la o concluzie dureroasa si anume ca habar nu avem ce inseamna prietenia adevarata. D-zeu a stiut ca se va ajunge la stadiul acesta de aceea de-a lungul Bibliei ne-a dat cateva exemple de credinciosie si dragoste in relatiile dintre oameni, exemple de slujire si prietenie adevarata.   Continuarea articolului aici

Prietenie + Slujire = Prietenie adevarata (2)

Un alt exemplu de slujire este cel al lui Onisifor, care este un personaj foarte important al Bibliei deşi puţini ştiu de el. I s-au atribuit doar trei versete, dar suficient cât să înţelegi că Onisifor a fost un om al lui D-zeu.

Pavel îi spune lui Timotei: “ŞTII CĂ CEI CE SUNT ÎN ASIA TOŢI M-AU PĂRĂSIT, ÎNTRE ALŢII ŞI FIGEL ŞI ERMOGEN. DOMNUL SĂ-ŞI VERSE ÎNDURAREA PESTE CASA LUI ONISIFOR, CĂCI DE MULTE ORI M-A MÂNGÂIAT ŞI NU I-A FOST RUŞINE DE LANŢUL MEU. NU NUMAI ATÂT, DAR CÂND A FOST ÎN ROMA, M-A CĂUTAT CU MULTĂ GRIJĂ ŞI M-A GĂSIT. DEA DUMNEZEU SĂ CAPETE ÎNDURARE DELA DOMNUL “IN ZIUA ACEEA”. TU ŞTII FOARTE BINE CÂT AJUTOR MI-A DAT EL ÎN EFES” ( 2 Timotei 1:15- 18 )    Continuarea articolului aici

Prietenie + Slujire = Prietenie adevarata (3)

Ionatan şi Onisifor au fost oameni care au întărit inima celui care era în pericol, celui care era deprimat, au fost oameni care nu au aşteptat invitaţii speciale să îşi facă datoria şi care au sărit din propriul lor confort pentru a însufla încredere şi pentru a mângâia.

Foarte curios că în ambele cazuri cel care teoretic avea reputaţia unui om puternic al lui D-zeu a avut nevoie de încurajarea şi sprijinul celui care în faţa oamenilor ar fi părut să fie la un nivel inferior. Nu Ionatan l-a învins pe Goliat şi totuşi David a avut mare nevoie de cuvintele şi afecţiunea lui, nu Onisifor era marele apostol şi culmea că tocmai marele apostol a avut nevoie de încurajarea lui.  Continuarea articolului aici


Din arhiva (Prietenii lui Iov)

onlinebanner

PRIETENII LUI IOV (1)

De ce crezi ca Dumnezeu a fost de partea lui Iov si nu de partea prietenilor lui ? La prima citire a cartii Iov se vede clar ca prietenii lui au vorbit corect cu privire la Dumnezeu pe cand Iov a luat-o razna de cateva ori, ba chiar s-a certat cu Dumnezeu, si-a blestemat zilele, un comportament un pic deplasat.

Si-atunci ? Ce vina au avut prietenii lui Iov de li s-a dus pus o eticheta atat de nefavorabila ?………  (CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI)

PRIETENII LUI IOV (2)

Stii de ce fel de prieteni ar fi fost impresionat Dumnezeu ? De prieteni care si-ar fi luat echipamentul de lucru, de slujire si s-ar fi dus la Iov, langa Iov, nu la 5 metri de el ci langa el,  l-ar fi cuprins in brate, ar fi fost care mai de care cu lotiuni ca sa-i ingrijeasca bubele, care i-ar fi spus: « draga Iov, vedem bine ca aberezi, dar suntem aici cu tine, abereaza in voie, nu te judecam, noi am face mai rau daca am fi in locul tau, suntem aici cu tine si nu plecam pana nu te faci bine, cat vei lupta tu, vom lupta si noi; nu avem nevoie de nici o recompensa, nu este nevoie sa ne motivezi in nici un fel, noi te iubim si nu trebuie sa te temi ca te vom condamna vreodata sau ca te vom parasi……(CONTNUAREA ARTICOLULUI AICI)


Despre NEPĂSARE (2)

alien_ignorance-773310E perioada in care oamenii  isi cumpara lemne pentru iarna, sa se usuce pana vine iarna. Unii batrani, mai ales cei singuri, nu au bani pentru asa ceva ? Si ce daca tu nu ai sa le dai ? Intereseaza-te, cauta, cerseste tu in locul lor, ajuta-i sa scape de umilinta. Nu iti spun sa stai pe marginea drumului sa cersesti, ci sa mergi la oamenii care stii ca pot ajuta si sa ii impingi de la spate. Asa ai vrea si tu sa ti se faca daca ai fi intr-o situatie disperata, nu ? Sau ti-ar placea sa ingheti in casa ca nu ai avut bani de lemne. Dumnezeu iti va scoate in cale oameni care sa te ajute in demersul tau.

Pur si simplu nu mai sta si lenevi. Cauta pe cei in probleme, cerceteaza-i si ajuta-i. Sari din locul in care stai de cand te stii si fii urmas a lui Isus; nu mai astepta invitatii speciale, e datoria ta , DATORIA TA. Nici macar nu trebuie sa te simti grozav ca vei ajuta, sau ca ajuti, e datoria ta. Punct. Si vai de cel care nu isi face datoria. Nici macar nu ar trebui sa o simti ca pe o povara, dragostea care teoretic te insufleteste ca si crestin ar trebui sa te faca sa simti placere in ajuta. Daca nu simti placere in a sluji si ajuta, in a uita de tine in favoarea celor din jur, inseamna ca nu ai inteles ce inseamna dragostea. Dragostea nu cauta folosul sau. Dragostea se jertfeste.
Vai, dar nu e suficient ca predic, ca fac parte din cor, orchestra, fanfara, grup de lauda si inchinare? Stii, eu slujesc in felul acesta. Eu nu mai am timp de incurajari, de ajutorari, eu cant, eu ma rog, eu stau in fotoliu si sunt pocait.

Daca nu ar scrie in Biblie, ai putea sa ma acuzi ca am inventat, dar vezi si tu ce spune Biblia. Cand ma gandesc cu cat de putin poti sa schimbi radical situatia celor in probleme……..As vrea sa pot explica mai bine, sa gasesc cuvinte mai potrivite, sa ajunga la inima voastra; degeaba te rogi ca Dumnezeu sa faca ce de fapt trebuie sa faci tu, DEGEABA. Dumnezeu nu va face ce este de datoria ta sa faci, deci fi atent cum si ce te rogi, s-ar putea sa pierzi vremea si sa ai impresia ca ai facut ceva foarte spiritual.

Si ce daca toti din jurul tau sunt nepasatori, iesi din randul lor, urmeaza-l pe Hristos, fa ceva, lasa-i pe cei care isi vad doar de propria viata, si urmeaza-l pe Hristos . Evanghelizarea facuta de crestini nepasatori, este intotdeauna un esec pentru ca oamenii nu sunt prosti, se uita sa vada cum arata pocaitul si  inteleg daca se merita sau nu sa ajunga si ei asa. Sunt o gramada de oameni din lume care nu se pocaiesc pentru ca sunt scarbiti de comportamentul pocaitilor. Odata cu abandonarea nepasarii, vor veni si oamenii la Hristos, chiar daca nu vei evangheliza prin vorbe, iti vor vedea trairea si isi vor da seama ca Dumnezeul care e in tine, e minunat si vor dori sa aiba parte si ei de relatia pe care o ai tu cu El.

Am fost invatati ca in iad se merge doar pentru pacate cum ar fi curvia, uciderea, furtul, bautura etc, inca nu am auzit niciodata predicandu-se ca nepasarea este un pacat care duce la moarte, desi Biblia ne spune clar, nepasarea este un pacat care te poate duce in iad.

Alte articole pe aceeasi tema :

DUCETI-VA DE LA MINE

MERGI TU, DOAMNE!


Nimicul – comoara lui Dumnezeu

Am vorbit astazi la telefon cu o sora si prietena draga, si timp de o ora am avut partasie, Duhul Sfant a fost prezent in discutia noastra, vorbindu-ne, aratandu-ne calea pe care trebuie sa mergem. E minunat cand poti sa ai parte de partasii de felul asta, chiar prin telefon, cand Duhul Sfant este la lucru, prin vedenie, proorocie, o calauzire concreta din partea Lui; am inteles ce trebuie sa schimb de urgenta. Si la un moment dat am simtit  clar ca Duhul Sfant imi spune ca aspectele din slujirea ei in care se crede slaba si in care se considera un nimic, vor devenii punctele forte din slujirea ei.

Am tot meditat la acest aspect, cred ca Dumnezeu incearca sa imi spuna si mie si tie acelasi lucru. Nu prin tarie, nici prin putere ci prin Duhul Lui, nu prin talentele tale, nu prin capacitatile tale, ci prin abandonare totala in mana Lui. Cei care credeti ca sunteti cineva, ca sunteti grozavi si tari, ca sunteti plini de talente, din pacate veti rata ceea ce El va face in vremurile din urma prin copiii Lui. Daca te crezi slab si incapabil prin fortele proprii sa faci lucruri grozave, atunci fi pe faza, tu vei fi cel folosit de Dumnezeu daca stai la dispozitia Lui.

Dumnezeu ii spune lui Saul: cand erai mic in ochii tai, cand iti vedeai lungul nasului, cand stiai ca esti un nimic prin fortele proprii, atunci am putut sa te folosesc…. acum cand te crezi grozav, Eu nu mai pot sa fac mare lucru, tu esti grozav si iti ajunge asta, crezandu-te grozav, deja ai iesit din spatiul in care Eu ma pot manifesta.

Daca ti se pare ca esti prea timid sau prea slab ca vreodata sa vestesti Evanghelia, sa te rogi pentru bolnavi ca ei sa fie vindecati, sau pentru cei chinuiti de diavol, daca vei sta la dispozitia lui Dumnezeu, El iti va da puterea sa faci lucrurile pe care nu te vezi facandu-le prin propriile puteri, pentru ca El nu are nevoie de grozavia, talentul sau puterea ta, El are nevoie de inima ta.

E timpul celor smeriti si indrazneti in acelasi timp, indrazneti prin credinta, bazandu-se pe ceea ce Dumnezeu le spune, chiar daca pare o nebunie pentru cei din jur. David a fost ales, nu fratii lui, David cel nebagat in seama de nimeni, David care a invatat in singuratate sa se lupte cu leul, David care pana atunci era ultimul. Tu cel care poate stai in umbra, care te zbati in camera ta de rugaciune, care probabil esti neinteles de familie si de prieteni pentru ca, cautarea intensa a lui Dumnezeu te-a facut sa devii ciudat, cel care simti ca nu te regasesti in lumea aceasta besmetica, in biserica aceasta besmetica, sa stii ca ochii lui Dumnezeu sunt indreptati asupra ta, e doar o chestiune de timp pana cand vei vedea toate visele tale nebunesti, exagerate pentru cei din jur, devenind realitate. Nu am de unde sa stiu cati dintre voi sunteti din categoria asta, dar cred ca macar unul dintre cei care se vede un nimic, dar care stie cine e in Hristos, va citi aceste randuri.

Nu e suficient sa te vezi un nimic, trebuie si sa abandonezi acest nimic in intregime in mana lui Dumnezeu si sa Il lasi pe Duhul Sfant sa lucreze cum vrea prin acest nimic. El ia lucrurile care nu exista si le face sa existe, El alege lucrurile slabe si le face lucruri mari. Pentru El,  nimicul este o comoara. Sunt sigura ca acesta nu este timpul celor grozavi, acesta este timpul celor slabi dar tari in Hristos, celor prosti in ochii lumii dar intelepti in ochii lui Dumnezeu, pentru ca El apreciaza lucruri pe care lumea nu le apreciaza.

Si nu vorbesc aici despre o smerenie de doi lei, una foarte raspandita oriunde te-ai uita in biserica, una care refuza binecuvantarile lui Dumnezeu pe motiv ca nu le merita, ci vorbesc despre o smerenie indrazneata care vrea sa ia tot ce are Dumnezeu mai bun, pentru ca asta e dorinta Lui, El vrea sa ne dea tot ce are mai bun. Smerenia falsa va refuza darurile cerului, sub pretextul ca nu le merita, dar cum tot ce primim de la El este prin har, niciodata nu a fost vorba daca meritam sau nu, ci a fost vorba daca vrem sau nu sa acceptam ceea ce El vrea sa ne dea prin har si credinta. Si inca odata ce pare smerenie in ochii lumii este o nebunie in ochii lui Dumnezeu, El ne vrea smeriti dar indrazneti, smeriti dar in actiune, smeriti dar umbland in puterea Duhului Sfant, smeriti dar calcand in picioare domniile si stapanirile.

El alege nimicurile, pentru a-si cladi Imparatia, si asta este una dintre cele mai grozave descoperiri pe care le-am facut in viata mea, de atunci indraznesc sa cer cele mai mari lucruri care iti pot trece prin cap pe plan spiritual, de cand am inteles pe cine foloseste El si pe cine nu. De cand am realizat ca El ii foloseste pe cei slabi, de atunci am indraznit sa ii cer tot ce imi spune Biblia ca se poate intampla printr-un copil a lui Dumnezeu. De fapt nu exista nici o limita.

Am mai scris un articol pe aceeasi tema  AICI


Intunecat de propriul egoism

sadEgoismul, boala care se vede foarte bine in fiecare fiinta umana, unii au tratat-o, au ucis o parte semnificativa, altii o lasa sa ii stranga de gat, o boala care isi are desavarsirea in multe persoane atunci cand ele sunt deprimate, triste, atunci nu mai conteaza nimeni, decat eu si propria persoana, atunci uit de toate problemele si nevoile celor din jur, nu mai imi pasa, mi se pare drept si corect sa ma cocolosesc si sa ma uit cu admiratie la propriile rani, sa nu mai dau doi lei pe ranile altora, sa mi se para justificat ca eu si numai eu sa fiu in centrul atentiei universului si cand o sa imi fie mai bine sa mi se para drept si corect sa cer ajutor celor care poate la randul lor sunt deprimati cu probleme si sa ma astept sa mi se raspunda promt, sa mi se dea atentie neconditioanta, chair daca eu la randul meu mi-am dat numai mie atentie desi Dumnezeu mi-a dat suficient potential ca si atunci cand sunt daramat sa ajut si sa incurajez pe altii.

Toanele si mofturile fiintei umane sunt nelimitate, si foarte greu de strivit, totul din noi striga pentru a implini mofturile firii, pervertita de pacat pana in cele mai adanci aspecte.

Uita-te la Isus, cand era in agonie in Gradina Ghetimani, s-a gandit si la El, a cerut Domnului daca se poate sa ia paharul acela de la El, dar pentru ca stia finalitatea mortii si invierii Sale, a acceptat de dragul nostru, a pus binele nostru mai presus de binele Lui de moment. Desi era la pamant, ii curgeau sudori de sange, era o durere profunda, nu mofturi cum avem noi de multe ori, mofturi pe care le etichetam in tot felul ca sa fim credibili, El avea sudori de sange dar in ciuda tristetii fara margini, gandul Lui a fost la noi; s-a gandit si la El, dar a pus folosul nostru mai presus de folosul Lui.

Daca crezi ca crizele tale existentiale sunt un motiv sa fi egoist, te inseli. Nu conteaza cum te simti, chiar daca o sa ai expereinta sudorilor de sange, trebuie sa slujesti, cu picatura aia de energie pe care o mai ai. Stiu ca ti se pare exagerat, dar nu vad alta invatatura in Biblie, decat sacrificiul de sine, a inceput cu Isus si trebuie sa continue cu tine si cu mine.


Spiritul de competitie

27_1Tot sistemul in care traim e bazat pe spiritul de competitie. Avem in minte de mici ca trebuie sa luam nota mai mare ca Ana la scoala, ca trebuie sa jucam fotbal mai bine decat John. Ne simtim jenati daca cei cu care concuram ne-o iau inainte. Incercam sa copiem, sa imitam, ne agitam sa nu fim doar noi de rusine, sa avem si noi toate artificiile pe care le au cei de varsta noastra, din anturajul nostru. Biblia ne  prezinta un caz in care ucenicii tocmai aveau o criza de felul asta in mijlocul micii lor comunitati, se luptau pentru suprematie, spiritul de competitie era ridicat la maxim, elasticul mai sa plesneasca si sa ii trozneasca intre ochi. Totul parea normal din punct de vedere lumesc, Isus chiar le spune ca imparatii pamantului au astfel de obiceiuri sa ravneasca la pozitii de conducere prin care sa stapaneasca dar aceasta este filosofia lumii nu a Imparatiei lui Dumnezeu. Isus le spune :Voi sa nu fiti asa. Ci cel mai mare dintre voi sa fie cel mai mic; si cel ce carmuieste ca cel ce slujeste (Luca 22 :26).

« Vai Isuse dar noi am crezut ca daca ai citit suficient si ai facut pe deasupra si doua facultati esti indreptatit sa conduci asa cum te-au invatat principiile lumii asteia, vai Isuse dar in vremea noastra nu se mai pot aplica principiile Tale, acuma slujirea si umilinta te fac sa fii privit ca un fraier, ba mai rau un mare prost. Poate nu ti-ai dat seama, dar in vremea noastra trebuie sa ne batem pentru pozitii, trebuie sa dam din coate chiar sa calcam in picioare, ca sa avem un scaun confortabil si mai lasa-ne cu slujirea, la noi a conduce inseamna a conduce, nu a sluji. La noi a conduce si a fi mai mare peste toti inseamna din start o imagine de om puternic, doar nu iti imaginezi ca am putea sa ne luam halatul de lucru in locul costumului si sa slujim, noi stim ca ceea ce Tu spui este bine, dar ar trebui sa te mai adaptezi si Tu dupa mersul vremurilor. »

Nici nu ai cum sa traiesti pentru scopul pentru care ai fost creat cand toata via a concurezi cu altii pentru imagine, pozitie, influenta. In felul acesta faci orice altceva decat sa te concentrezi la destinul tau propriu care de fapt sa nu aiba nici o legatura cu concurenta vizavi de prietenii, cunostintele sau cei din anturajul tau. Eu stiu ca ne nastem teleghidati ca sa absorbim toate neregulile dupa care functioneaza lumea acum, dar Dumnezeu ne-a dat cap si minte sa judecam lucrurile. Cand te-ai uitat ultima data la cineva si ai zis, vai ce as vrea sa fiu ca omul asta, vai ce as vrea sa am masina lui, casa lui, familia lui, reputatia lui, profesia lui, etc ??? Cu siguranta ca daca ai avea lucrurile acelea ai fi nefericit pentru ca Dumnezeu nu te-a creat sa fi copia nimanui, tu ai destinul tau propriu in ochii Lui, dar El nu te va forta sa mergi pe calea care trebuie daca tu esti cu ochii tot in curtea vecinului, prietenului si nu mai stii cum sa ajungi sa fi ca el sau ea.

Am observat de multe ori cand ma aflam in preajma unor persoane de varsta mea incepe enumerarea realizarilor, incepe lupta pentru a se trage la final concluzia care este cel mai grozav, care are cele mai multe realizari, si cu ocazia asta care e cel umilit in toata discutia ? Este ceva insitictual, nu spun ca oamenii fac asta din rautate, dar putini gandesc si incearca sa priveasca lucrurile din perspectiva lui Isus. Ceea ce pare grozav in ochii oamenilor, e un nimic in ochii Lui. La El totul se masoara prin DRAGOSTE+SLUJIRE, nu prin diplome, bani, pozitie, cunostinte intelectuale sau alte lucruri de felul acesta. Noi avem capul si sufletul varza si nu mai stim care sunt prioritatile, de aceea am cladit o lume atat de dementa si besmetica, Dumnezeu stie bine care sunt atitudinile, gandurile, sistemul dupa care noi functionam bine, dar fiindu-ne lene sa luptam cu noi ca sa ajungem sa traim dupa voia Lui, am diluat totul ajungand sa credem ca asta e normalul.

Diavolul se distreaza de minune cand vede ca crestinii traiesc dupa normele lumii si nu au nici curajul nici determinarea sa fie altfel.


Prietenii lui Iov (2)

anguishStii de ce fel de prieteni ar fi fost impresionat Dumnezeu ? De prieteni care si-ar fi luat echipamentul de lucru, de slujire si s-ar fi dus la Iov, langa Iov, nu la 5 metri de el ci langa el,  l-ar fi cuprins in brate, ar fi fost care mai de care cu lotiuni ca sa-i ingrijeasca bubele, care i-ar fi spus: « draga Iov, vedem bine ca aberezi, dar suntem aici cu tine, abereaza in voie, nu te judecam, noi am face mai rau daca am fi in locul tau, suntem aici cu tine si nu plecam pana nu te faci bine, cat vei lupta tu, vom lupta si noi; nu avem nevoie de nici o recompensa, nu este nevoie sa ne motivezi in nici un fel, noi te iubim si nu trebuie sa te temi ca te vom condamna vreodata sau ca te vom parasi. Aici suntem, daca iti vine sa vomiti, da-i drumul, te vom tine de frunte sa iti fie mai usor, daca o sa vomiti pe hainele noastre no problem, suntem aici sa iti slujim. Orice te-ar ajuta sa iti usureze suferinta spune-ne, ne vom zbate pentru tine; Ioooov nu esti singur, umerii nostri sunt aici sa plangi pe ei cat vrei. Care buba te doare mai tare Iov, sa ne ocupam de ea in mod special ? »

Dragi « prieteni ai lui Iov », stiu ca unii dintre voi citesc acest blog, nu va cunosc dar procentul prietenilor lui Iov este foarte mare printre pocaiti, putini nu apartin clubului vostru, vreau sa va spun ceva: pe voi poate va pacaliti, poate reusiti sa pacaliti si pe cei din jur cu « sfintenia voastra » cu predicile si cunostintele biblice deosebite pe care le aveti, dar Dumnezeu va stie inima, stie daca acolo exista compasiune si jertfa de sine sau totul este doar un bla bla. Apoi din faptele voastre se va vedea daca sunteti niste mangaietori suparaciosi sau prieteni adevarati. Dragostea se vede din fapte.

Si culmea la cat de grozavi s-au crezut, corecti si biblici prietenii lui Iov au avut nevoie de rugaciunea lui Iov sa fie reabilitati in fata lui Dumnezeu

La fel ca si azi, dupa ce a iesit din probleme  « fratii, surorile si vechii prieteni ai lui Iov au venit toti sa il vada si au mancat cu el in casa. L-au plans si l-au mangaiat pentru toate nenorocirile…. ». Frumos din partea lor, dar unde erau cand Iov isi rupea carnea de le el ?????????

Unde esti tu cand prietenii tai sufera si o iau razna de la atata suferinta ? Esti la distractie cu altii, astepti sa treaca necazul ca sa apari si tu sa spui vorbe de mangaiere, astepti un milion de invitatii sa ajuti, astepti sa vezi daca mai scapa sau nu, daca nu scapa participi la inmormantare, plangi si gata. Specia umana si in special pocaitii au o crasa lipsa de educatie in privinta slujirii. Cantarind lucrurile am ajuns la concluzia ca multi din lume stiu sa slujeasca mai bine decat pocaitii. Oare de ce ? Pentru ca acest lucru nu vine din studiul biblic ci din constiinta pe care a pus-o Dumnezeu in fiecare fiinta umana, studiul biblic te poate ajuta dar nu el terbuie sa iti spuna ca Iov are nevoie de tine.

E plin de « prieteni ai lui Iov » in biserici, printre lideri, printre pastori, carora le place lumina reflectoarelor, recitatul sec al unor vorbe. Nici mie nu mi-e greu sa scriu vorbe, nu e greu a insirui vorbe vorbe vorbe…. fara acoperire. Poate ca rolul de prieten adevarat nu e in lumina reflectoarelor si cei din jur s-ar putea sa nu aiba habar de rolul pe care il joci. S-ar putea sa te simti nedreptatit ca « prietenii lui Iov » sunt apreciati pentru ca stiu sa intoneze frumos un text si tu care pui umarul acolo in valea umbrei mortii, tu care sari in intampinarea problemelor celor din jur dar fara tam tam, fara grupuri organizate, fara sa spui la nimeni esti crezut ca un om fara prea mare aport la mersul lumii acesteia. Nu trebuie sa astepti recunoastere ca nu o vei primi, lucrul pe care ai putea sa il faci este sa inveti si pe altii ce inseamna slujirea. Prietenilor adevarati, putini cati sunteti luptati sa nu dispara specia aceasta de pe lume, este in pericol de disparitie. Este ingrozitor de greu sa racolezi un prieten a lui Iov in tabara prietenilor adevarati, poti incarunti luptandu-te cu naravul acesta nociv al aparentelor, al nepasarii imbracate in haine frumoase.

Din fericire exista si prieteni adevarati, rari , foarte rari, mi-ar placea sa fie si printre cititorii acestui blog, nu stiu, nu bag mana in foc pentru ca sunt atat de rari incat s-ar putea sa nu fie, nu vreau sa va jignesc pe niciunul, doar imi spun parerea, cercetati-va fiecare si daca sunteti in echipa care l-a necajit pe Iov ar fi cazul sa va caiti si sa schimbati urgent lucrurile. « Accepta si lupta cu firea », mi-a spus Domnul acum cateva zile si mesajul acesta il am si eu pentru voi.  Eu m-am pus pe treaba, daca nu ne schimbam o sa crapam de rusine cand o sa dam ochii cu Isus. Ne pare atat de usor totul, besmetici am ajuns noi pocaitii, vine Domnul si atunci vor cadea mastile, hainele religioase vor fi arse in foc, va ramane doar ce a fost aur curat, iar daca nu a fost nu va mai ramane nimic.

Prieteni ai lui Iov nu-l mai necajiti pe Iov, lasati-l in pace, nu are nevoie de predicile voastre, are nevoie de inima voastra revarsata prin fapte.